Arina Craijdan "Organizatii
internationale europene", Chisinau : s.n., 2001.
pag.31. Curtea de Justitie
comunitara este formata din 15 judecatori si 9 procurori generali. Ambele grupuri sunt numite pentru un
termen de 6 ani in baza deciziei comune a statelor membre.
Mariana Azarov "Introducere in dreptul constitutional si
institutional al Uniunii Europene", Chisinau : s.n., 2001
pag. 67
Componenta. CJ e compusa din 15 judecatori ( numar care va putea creste odata
cu dobandirea calitatii de membru al UE de catre alte state ) si 8 avocaþi
generali. Misiunea lor este de a examina litigiile in absoluta impartialitate
si independenta si de a prezenta Curtii concluziile lor.
Judecatorii
si avocatii generali sunt numiti de comun acord pentru o perioada de 6 ani de
catre guverenele statelor mambre ( art.223 (167) din Tratatul CE ). CJ cuprinde
cate un judecator din fiecare stat membru. Reinnoirea perþiala a judecatorilor
are loc la fiecare 3 ani, mandatul lor fiind renuvelabil.
Presedintele
CJ este ales din componenþa judecatorilor pentru 3 ani, mandatul sau fiind
renuvelabil ( art.223 (167) alin.5 din Tratattul CE ).
Functionare.
Procedura in fata CJ este definita de tratate. Insa dispozitiile principale se
contin in protocoalele cu privire la statutul CJ, anexate la cele trei tratate,
precum si in regulamentul de procedura al Curtii.
CJ
se reuneste in sedinta plenara sau in Camere ( 4 Camere, fiecare fiind compusa
din 3 judecatori, si 2 Camere, fiecare fiind compusa din 5 judecatori ). CJ
este asistata de un grefier, care conduce serviciile aadministrative ale
Curtii. Sediul CJ este
la Luxemburg. xt942q2247mttd
Prof. univ. dr. Adrian Nastase, dr. Bogdan aurescu, dr,doc. Alexandru Bolintineanu
“Dept international contemporan” – editia a doua, revazuta si adaugita,
Bucuresti : ALL BECK – 2000.
pag. 111
Curtea de Justitie este organul judiciar al Uniunii Europene, alcatuita, pe
baza articolelor 164 si 188 din Tratatul de la Roma, din 15 judecatori asistati
de 9 avocati generali, numiti pentru un mandat de 6 ani. Ca autoritate
judecatoreeasca suprema a Uniunii Europene, Curtea de Justitie asigura
compatibilitatea cu dreptul comunitar.
Madalina Voican, Ruxanda Budescu, Gheorghe Mocuta “Curti internationale
de justitie”, Bucuresti : ALL BECK, 2000.
pag.214.
Curtea este compusa din 15 judecatori si 9 avocati generali stabiliti de comun
acord de statele membre. Mandatul celor 15 judecatori, precum si al celor 9
avocati generali este pe o durata de 6 ani, mandat ce poate fi reinnoit.
Atat
judecatorii, cat si avocatii generali sunt persoanee imdependente de statele
ale caror cetateni sunt, fiind juristi de cea mai inalta clasa, a caror
valoaresi competenta este recunoscuta in tarile din care provin.
Curtea
Europeana de Justitie este autoritateea juridica suprema a Uniunii Europene
finctionand in mod permanent din anul 1952.
Dr. Corina Leicu, dr. Ioan Leicu “Institutiile Comunitare”, Bucuresti :
Lumina Lex, 1996, p. 79.
Lect. univ. dr. Corina Leicu “Drept Comunitar”, Bucureesti : Lumina Lex,
1998, pag. 92.
Judecatorii CJCE.
Curtea
Europeana de Justitie este formata in prezent din 15 judecatori (La inceput,
Curtea era formata din 7 judecatori, apoi odata cu intrarea Danemarcei,
Irlandei si Marii Britanii numarul lor a crescut la 9, apoi la 11 in 1981 odata
cu intrarea Greciei, apoi la 113 in 11986 odata cu intrarea Spaniei si
Portugaliei) si 8 avocati generali. Al noualea avocat general va fi numit pana
la data de 6 octombrie 2000.
Pentru
a putea fi alesi intr-o asemenea functie, candidatii trebuie sa intruneasca
acele calitati cerute pentru cele mai inalte functii juridice in statele membre
sau sa fie juristi de recunoscuta competenta in tara lor.
De
asemenea, ei trebuie sa dispuna si de calitati morale deosebite materielizate
in integritate si independenta (Tratatul CEE, art.167).
Se
poate observa ca in sus amintitele functii vor putea fi numite si cadre
universitare care cumuleaza si functia de avocat pledant. Judeccatorii Curtii
Europene nu pot detine in paralel vre-o functie politica sau adminiatrativa si
nu se pot angaja in activitati salariate cu exceptia cazurilor cand li se
acorda dispensa speciala (de exemplu pentru activitati didactice si de
cercetaare ssstiintifica juridica ce nu sunt incompatibile cu functia de
judecator.
Pe
timpul exercitarii mandatului, judecatorii se bucura de imunitate si anumite
privelegii, inclusiv de salarii substantiale. Imunitatea se mentine si dupa
expirarea mandandatului in ceea ce priveste actele savarsite in calitate
oficiala de judecator.
Un
numar impar de judecatori este mentinut la curte pentru a asigura posibilitatea
ca plenul sa poata lua decuzii prin votul majoritatii. Acest numar immmmpar
este asigurat in oerrioadele in care numparul statelor membre ale Comunitatii
este par prin numirea prin rotatie de catre mari a unuio al doilea judecator.
Desi Tratatul CE nu prevede expres ca fiecare stat membru va numi un judecator,
in practica acest procedeu a devenit o regula*(L. Newille Brown, Tom Kennedy,
“The European Court of Justice” ed.IV, ed. Sweet and Mexwell, Londra 1994). La
inceputul mandatului, jude3catorii depun un juramant cu urmatorul continut:
“Jur ca o sa-mi indeplinesc indatoririle impartial si constiincios; Jur ca o sa
pastrez secretul deliberarilor Curtii”. de asemeni, ei semneaza un angajament
scris referitor la respectarea obligatiilor ce le revin in timpul si dupa
expirarea mandatului (a se vedea art.4 din Statutul CEJ).
Incetarea
calitatii de judecator al Curtii Europene de Justitie are loc in urmatoareele
situatii : expirareea si nereinnoirea mandatului, demisie, pensionare sau
eliberare din functie in urma hotararii unanime a judecatorilor si avocatilor
generali ai Curtii pe motivul neideplinirii conditiilor pentru continuarea
activitatii.
Pe
parcursul dezvoltarii procesului integrationist numarul de cazuri solutionate
de Curte a crescut in mod vertiginos (pentru exemplificare aratam ca in 1970 au
fost solutionate 79 de cazuri, in 1975 au fost solutionate 130, apoi in 1980 –
279 de cazuurio, in 1985 – 433 cazuri, in 1991 – 345 cazuri. Scaderea
inregistrata in ultima perioada se datoreaza, desigur, inceperii functionarii
Curtii de Prima Instanta), deoarece normele communitare au dobandit o tot mai
larga aplicaabilitate. Fata de aceasta cresterere a numarului de cauze, Curtea
Europeana de Justitie a procedat la solutionarea cazurilor in complete –
asa-numitele camere de justitie – compuse din trrei sau respectiv cinci membri.
La Maastricht s-a introdus dispozitia potrivit careia plenul Curtii va
sollutiona toate actiunile introduse de catre un stat membru al Comunitatii sau
de catree o institutie comunitara, precum precum si toate actiunile in care un
stat sau o asemenea institutie este parte. In activitatea Curtii Europene se
disting doua categorii de plenuri : “plenul mare” constituit din toti
ludecatorii Curtii si “plllllenul mic” format din 11 judecatori.
Deciziile
Curtii Europene de Justitie sunt semnate de catre toti judecatorii, indiferent
ce opinie au exprimat acestia la deliberare. Astfel, nu va fi cunoscut faptul
ca o decizie a fost adoptata in unanimitate sau cu majoritate simpla.
Avocatii generali.
Avocatii
generali ai Curtii Europene de Justitie joaca un rol foarte important in
structura si activitatile Curtii in pofida faptului ca ei nu participa la
deliberari si nici la luarea deciziilor privitoooare la cazuri. Statele mari
ale Comunitatii au permanent cate un avocat general, in timp ce statele mici au
cate un avocat general prin rotatie.
Tratatul
de la Roma cu modificarile ulterioare, defineste rolul avocatuluui general ca
fiind unul impartial si independent, fiind obiectivat in prezentarea unor
opinii juridice argumentate referitoare la cazurile inaintate spre judecata
Curtii (Art. 166 al Tratatului e la Roma cu modificarile ulterioare in “Basic
Community Laws”, pag. 127). Dispozitiile Tratetului CE referitoare la numirea,
durata mandatuluii, incetaareea functiei se aplica mutatis mutandis si in cazul
avocatilor geenerali.
Activitatea
avocatilor generali este condusa de un prim avocat general care este desemnat
prin rotatie din randul avocatilor generali pentru o perioada de un an. Primul
avocat general este cel care desemneaaza care avocat general vaa fi cel care
isi va exprima opinia in fiecare caz.
Avocatii
generali vor putea exprima opinii in cauze in caree partile implicaate sunt
conationalii lor, dar nu-si vor putea exprima parerea in actiuni judecatoresti
intentate de catrre sau impotriva statului al carui nationali sunt.
Opinia
avocatului general va cuprinde de regula o analiza comprehensiva a
dispozitiilor de drept comunitar relevante in cazul respectiv, precum si
exprimarea optiunii sale cu privire la solutia la care trebuie sa ajunga
Curtea.
Dupa
exprimarea opiniei sale avocatul general se retrage, neparticipand la
deliberari, asa cum s-a precizat mai sus.
Opinia
expprimata de avocatul general are doar un caracter consultativ si nisidecum un
caracter obligatoriu pentru Curtea Europeana de Justitie. Utilitatea acestei
opinii consta in faptul ca asigura prezentarea si analiza dispozitiilor de
drept comunitarr aplicabile in cauza.
Presedintele Curtii Europene de
Justitie.
Presedintele
Curtii este desemnat de care judecatori prin vot secret, pentru un mandat de
trei ani, care poate fi, la expirarea sa, reinnoit (art.167 al Tratatului de la
Roma cu modificarile ulterioare). Penru a fi ales in functie, candidatul la
presedintie trebuie sa intruneasca majoritatea simpla a voturilor
judecatorilor. Preaedintii camerelor suntr alesi pe baza aceleiasi
proceduri, dar pentru un mandat de un an. Daca la primul tur de scrutin nu este
ales nici un candidiat, atunci ca presedinte al Curtii vaaa fi desemnat
candidatul care la al doilea tur obtine un numar mai mare de voturi.
Atributiile presedintelui sunt de a conduce
activitatile Curtii – inclusiv sectorul de administratie -,de a prezida
deliberarile Curtii si de a numi judecatrul raportor (Pe baza raportuluui
preliminar intocmit de judecatorul raportor si dupa audierea avocatului
general, Curtea decide daca cazul va fi solutionat de una dintre camere sau de
catre plenul ei) pentru fiecare caz.De asemenea, persedintele este cel care
dispune suspendarea executarii unei masuri care essste contestatta in fata
Curtii si totodata el dispune masurile de conservare si asiratorii necesare pe
durata solutionarii cazului.
In deseemnarea presedintelui, un rol mai putin
important il are criteriul nationalitatii, caaandidatii fiind alesi in finctie
de meritele lor profesionale (Primul pesedinte al Curtii a fost italianul
Massimo Pilotti (1952-1958), el fiind urmat de olandezul Andreaas Donner
(19958-1964), dupa care a urmat luxemburghezul Ccharles Hammes (1964-1967),
apoi francezul Robert Lecourt (1967-1976), apoi germanul Hans Kurt Scher
(1976-1980),belgianul Josse Mertens de Wilmars (1980-1984), dupa care a urmat
lordul scotian Meckenzie Stuart (1984-1988), dupa care a ormat danezul Ole Due.
Actualul presedinte al Cuzrtii este Fgil Cerlos Rodriquez Iglesias care in 1996
a primit titlul de Doctor “Honoris Causa” al Unjversitatii Babes-Bolyai din
Cluj la propunerea Facultatii de Drept a universitatii clujene).
Nu poate fi incheata przentarea judecatorilor si
a avcatilor generali ai Curtii Europene de Justitie fara mentiunea ca fiecare
dintre acestia este ajutat in activtatea sa de cate trei juristi care
desfasoara activitatea de secretariat, cercetare si intocmire a proiectelor pentru
cele mai importante documente cerute de procedura.
Curte Europeana de Justitie, in aactivitatea sa
utilizeaza serviciile unor organe auxiliare : grefa,departamentul de
biblioteca, crcetarre si documentare, dpartmenttul admministrtiv si
depatamentul de trraduceri, serviciul de inteerpretare si oficiul de informare.
Grefa
Curtii Europene este condusa de catre un grefier ales pe o perioada de 6 ani
prin vot secret de catrre judecatori si avocatii generali. La expirarea
mandatului, acesta poate fi reinnoit (Primul grefier , Albert van Houtte, a
detinut aceasta functie timp de 29 de ani). Se impune a fi precizat faptul ca
functia de grafier la Curtea Europeana de Justitie nu se identifica cu cea
similara din cadrukl instantelor nationale, aspect ignorat uneori in literatura
noastra de specialitate. Pentru a ocupa aceastta functie, candidatii trebuie sa
fie juristi de orestigiu cu o vasta experienta. La inceperea mandatului,
grefierul Curtii Europene va depune juramantul.
Grefierul
isi desfasoara activitatea sub directa conducere a Presedintelui Curtii.
Activitatea sa se concretizeaza in principal in asigurarrrrea respectarii
procedurii Curtii Europene de Justitie. In indeplinireea acestor doua categorii
de atributii el este sprijinit de doi grefieri asistenti.
Departamentul
de biblioteca, cercetare si documentare este compus din trrei subdepartamente
si anume: biblioteca, cercetare si documentare (subdepartament alcatuit din 20
de avocati din toate statele comunitatii, care efectuaza cercetare solicitata
de judecatori si avocatii generali), si repectiv subdepertamentul de
prrelucrare computeritata a informatiei.
Departamentul
de traduceri cuprinde un nmar de 225 de avocati lingvisti care desfasoara
activitatile de traducere necesare Curtii Europene.
Departamentul
de interpretare cuprinde translatori specializati in traducerea dezbaterilor
Curtii.
Oficiul
de informare este compartimentul care se occuppa cu presa si relatiile cu
publicul.
Departamentul
administrativ, care cuprinde subdepartamentul servicii interne, personal,
finante si buget si respectiv prelucrare computerizata a informatiei reprezinta
o alta componenta a infrastructurii Curtii Europene de Justitie.
