Dobandirea si pierderea cetateniei romane
Legea cetateniei romane reglementeaza
modurile de dobandire cat si cele de pierdere a cetateniei, stabilind
conditiile si procedura dupa care se realizeaza.
Pentru dobandirea cetateniei, in
general se folosesc doua sisteme: jus sangvinis (dreptul sangelui) si
jus soli (dreptul locului).
Conform sistemului jus sangvinis
copilul devine cetatean roman daca se naste din parinti care, amandoi
sau numai unul are cetatenie romana.
Conform sistemului jus soli copilul
devine cetatean al acelui stat daca se naste pe teritoriul acelui stat.
Acest sistem are serioase neajunsuri. (ex: cand parintii nu au
cetatenia acelui stat unde s-a nascut copilul, este putin probabil ca
acesta sa doreasca sa ramana cetatean al statului respectiv). In dreptul
roman a fost adoptat sistemul jus sangvinis ca fiind cel mai potrivit.
Alte moduri de dobandire a cetateniei:
- Dobandirea prin nastere:
Se aplica sistemul jus sangvinis: daca
copilul se naste din parinti cetateni romani se stabileste ca este
cetatean roman. Este cetatean roman copilul nascut dintr-un parinte
cetatean roman si unul strain sau fara cetatenie.
In toate aceste cazuri teritoriul unde
s-a nascut sau unde domiciliaza unul sau ambii parinti, nu
influienteaza, in nici un fel cetatenia copilului.
- Dobandirea cetateniei prin repatriere:
Acest mod de dobandire a cetateniei se
refera la persoanele care au avut cetatenie romana si au pierdut-o ca
urmare a stabilirii lor in strainatate si care doresc sa se reintegreze
in societatea romana. Aceste persoane sunt legate de poporul roman si ca
atare lege considera repatrierea un mod de dobandire a cetateniei
romane.
Amintim o serie de situatii posibile:
-dobandirea cetateniei romane de unul dintre
soti nu afecteaza cetatenia celuilalt sot, se stabileste ca sotul
strain poate cere dobandirea cetateniei romane in conditiile legii.
-cat priveste copilul minor al repatriatului, legea
prevede ca parintii hotarasc pentru pentrucopilul lor si ca
minorulcare a amplinit varsta de 14 ani rebuie sa-si exprime
consimtamantul separat. Daca parintii nu cad de acord, va decide
pribunalul de la domiciliul minorului, tinand cont de interesele lui.-cererile de repatriere se depun la Ministerul Justitiei. Aprobarea revine Guvernului la propunerea ministrului justitiei. 39162mrg35vgd4n
- Dobandirea cetateniei prin adoptie:
Conform legii cetatenia romana se
dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie, prin
adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani sau, atunci cand adoptia
se face de catre o singura persoana, daca acesta este cetatean roman,
iar in toate cazurie adoptatul nu are varsta de 18 ani.
In cazul in care numai unul dintre
adoptatori este cetatean roman atunci cetatenia va fi hotarata de comun
acord, iar in caz de dezacord va decide instanta de judecata in functie
de interesul adoptatului.
Adoptia unui copil strain de catre
cetateni romani se face numai cu incuviintarea unei autoritati statale,
deoarece cetatenia prin adoptie este incontestabil o problema de stat.
- Dobandirea(acordarea) cetateniei romane la cerere:
Acest mod de dobandire a cetateniei
romane ii priveste pe cetatenii straini sau persoane fara cetatenie care
isi manifesta vointa de a se integra in societatea romana. Cei care
solicita cetatenia romana trebuie sa indeplineasca anumite conditii,
proceduri, organul competent sa aprobe cererea, precum si natura actului
prin care se acorda cererea.
Conditii pentru acordarea cetateniei romane la cerere:
- S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei, ori desi nu s-a nascut pe acest teritoriu locuieste in mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statului roman de cel putin 7 ani sau cel putin 5 ani in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman. Aceste termene pot fi reduse, daca solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international.
Legea distinge intre persoanele care
s-au nascut pe teritoriul Romaniei si celelalte. In primul caz legea nu
mai pune conditia de a fi domiciliat un anumit timp pe teritoriul
Romaniei, ci numai de a domicilia in timpul cererii, considerandu-se ca
legaturile acestei persoane cu societatea romaneasca sunt mult mai
stranse decat in cazul unei persoane nascute in strainatate.
- Dovedeste prin comportarea si atitudinea sa loialitate fata de statul si poporul roman. rg162m9335vggd
- A implinit varsta de 18 ani.
- Are asigurate mijloacele legale de existenta.
- Este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau strainatate pentru infractiuni care il fac nedemn de a fi cetatean roman.
- Cunoaste limba si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala.
- Cunoaste prevederile Constitutiei Romane.
Legea reglementeaza doua situatii in
cazul acordarii cetateniei romane: se poate acorda cetatenia romana
persoanei care a avut aceasta cetatenie si care cere redobandirea ei, cu
pastrarea domiciliului in strainatate; in al doilea caz acordarea
cetateniei romane persoanei care nu a avut niciodata aceasta cetatenie
dar o cere.
Aceste doua categorii de persoane care
cer (dobandirea si redobandirea cetateniei romane) nu sunt lipsite de
conditii prevazute de lege.
Astfel poate dobandi cetatenie romana
continuand sa domicilieze in strainatate numai persoane care au mai avut
cetatenie romana dar care au pierdut-o intr-un mod sau altul. De
asemenea, aceasta persoana depune juramantul de credinta in fata sefului
misiunii diplomatice sau consulare a Romaniei din tara in care
domiciliaza. In situatia persoanelor care cer acordarea cetateniei
romane si care nu au mai avut aceasta calitate legea impune domicilierea
in tara si obligatia depunerii juramantului in tara. Data la care se
dobandeste cetatenia romana este cea in care s-a depus juramantul de
credinta. Legea reglementeaza toate situatiile posibile in cazul cererii
de acordare a cetateniei. Astfel, copilul care nu a implinit varsta de
18 ani nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie,
dobandeste cetatenia romana odata cu parintii sai. Daca numai unul din
parinti dobandeste cetatenia romana, cetatenia copilului o vor hotara
parintii de comun accord, iar in caz de dezacord tribunalul de la
domiciliul copilului, tinand cont de interesele acestuia.
Consimtamantul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar, iar cetatenia se dobandeste pe aceeasi cu parintii sai.
Cererea de acordare a cetateniei
romane, se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si
autentica si se adreseaza comisiei pentru constatarea conditiei de
acordare a cetateniei de pe langa Ministerul Justitiei. Daca in raport
se arata ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru acordarea
cetateniei ministrul justitiei va comunica aceasta petitionarului. Daca
sunt indeplinite conditiile, ministrul justitiei va prezenta Guvernului
proiectul de hotarare pentru acordarea cetateniei. Aprobarea cererilor
de acordare a cetateniei romane se face prin hotarare a Guvernului care
apreciaza, in acest sens asupra propunerilor ministrului justitiei si se
publica in Monitorul Oficial.
- Cetatenia copilului gasit pe teritoriul Romaniei
Cum este si firesc, copilului gasit pe
teritoriul tarii noastre si ai carui parinti sunt necunoscuti trebuie sa
I se stabileasca o anumita stare civila, sa i se dea un nume si un
prenume sa i se elibereze un certificate de nastere, etc. In acelasi
timp trebuie sa i se stabileasca si apartenenta sa la un stat sau altul,
caci cetatenia ii da posibilitatea sa se bucure de deplinatatea
drepturilor si obligatiilor. Potrivit legii romane, copilul gasit pe
teritoriul roman este cetatean roman daca nici unul din parinti nu este
cunoscut.
Aceasta solutie se intemeiaza tot pe
principiul jus sangvinis, prezumandu-se ca cel putin unul din parinti a
fost cetatean roman.
In cazul in care filiatia copilului
gasit pe teritoriul Romaniei a fost stabilita inainte ca acesta sa
implineasca varsta de 18 ani, fata de ambii parinti, iar acestia sunt de
cetatenie straina el pierde cetatenia romana. Acest lucru se intampla
si in cazul in care filiatia copilului gasit a fost stabilita numai fata
de un parinte cetatean strain, iar celalalt parinte a ramas necunoscut.
- Juramantul de credinta fata de Romania
In cazul dobandirii cetateniei romane
la cerere sau prin repatriere, se cere depunerea unui juramant de
credinta fata de Romania. Prin continutul sau, juramantul de credinta
este o afirmare solemna a dorintei persoanei respective de a fi devotat
patriei si poporului roman, de a apara drepturile si interesele
nationale, de a respecta constitutia si legile. Juramantul de credinta
trebuie depus in termen de 6 luni de la data comunicarii hotararii prin
care s-a acordat cetatenia romana. Juramantul se depune in fata
ministrului justitiei sau a subsecretarului de stat delegate anume in
acest scop. Dupa depunerea juramantului, ministrul justitiei, ori dupa
caz, seful misiunii diplomatice sau consultare, va elibera persoanei
careia i sa acordat cetatenia certificatul constatator.
Juramantul de credinta are ca effect juridic faptul ca cetatenia romana se dobandeste pe data depunerii sale.
II. Modurile de pierdere a cetateniei romane.
- Retragerea cetateniei romane.
Trebuie sa remarcam ca retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune.
Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere. Se poate retrage cetatenia romana celui care:
a. aflandu-se in strainatate,
savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului
roman sau lezeaza prestigiul Romaniei;
b. aflandu-se in strainatate se
inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt
relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi;
c. a obtinut cetatenia romana in mod
fraudulos. In primul rand, se constata ca nu se poate retrage cetatenia
romana decat persoanelor care se afla in afara granitelor tarii.
Cetateanului roman care domiciliaza pe teritoriul Romaniei nu i se poate
retrage cetatenia romana decat atunci cand a obtinut-o in mod
fraudulos. In al doilea rand, fiind vorba de o sanctiune, retragerea
cetateniei romane se pronunta numai impotriva persoanei vinovate, aflate
in una din situatiile prevazute de lege si mentionate mai inainte sin u
produce nici un effect juridic asupra cetateniei sotului sau copiilor.
Retragerea cetateniei romane se pronunta de catre Guvern, prin hotarare, la propunerea Ministrului justitiei.
Cetatenia romana in aceste cazuri se pierde pe data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii de retragere.
- Renuntarea la cetatenia romana
Renuntarea la cetatenia romana a fost
inscrisa ca mod de pierdere a cetateniei deoarece se pot ivi situatii in
care o persoana, cetatean roman, doreste sa se stabileasca in
srainatate sis a obtina cetatenia statului unde se stabileste. Legea
stabileste ca se poate aproba renuntarea la cetatenia romana numai
cetateanului roman care a implinit varsta de 18 ani si numai pentru
motive temeinice.
Poate cere renuntarea la cetatenia romana cel care:
a. nu este invinuit sau inculpate intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala;
b. nu este urmarit pentru debite catre
stat sau fata de persoanele juridice ori fizice din tara, sau avand
asemenea debite le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru
achitarea lor;
c. a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.
Depunerea si rezolvarea cererii sunt
supuse acelorasi reguli ca cele stabilite pentru cererile de dobandire a
cetateniei romane. Cetatenia se pierde in acest caz pe data publicarii
in Monitorul Oficial a hotararii de aprobare a renuntarii la cetatenia
romana.
Cererea de renuntate la cetatenia
romana, fiind o cerere individuala nu produce efecte decat fata de cel
ce o face si nu si fata de sot sau de copii, asa cum de altfel am
precizat si la principiile cetateniei Romane. In cazul cand ambii
parinti (sau unul, daca numai acesta este cunoscut sau in viata) obtin
aprobarea renuntarii la cetatenia romana iar copilul minor se afla
impreuna cu ei in strainatate, ori paraseste impreuna cu ei tara,
copilul pierde cetatenia romana odata cu parintii sau, daca acestia au
pierdut cetatenia romana la date diferite, pe ultima dintre aceste date.
Legea cere si consimtamantul copilului care a implinit varsta de 14
ani.
- Alte cazuri de pierdere a cetateniei romane
Situatii care privesc insa numai copiii minori, copiii care de regula urmeaza conditia juridical a parintilor.
Adoptia unui copil minor cetatean
roman, de catre cetateni straini. Astfel, legea prevede ca, in cazul in
care un copil minor cetatean roman este adoptat de cetatean strain,
pierde cetatenia romana daca adoptatorul solicita aceasta in mod expres
si daca adoptatorul este considerat, potrivit legii straine, ca a
dobandit cetatenia straina.
In grija sa pentru copilul minor, legea
merge mai departe si mai impune o conditie si anume ca, potrivit legii
straine (a adoptatorilor), copilul sa fie considerat ca a dobandit
cetatenia straina. Aceasta conditie este deosebit de importanta,
deoarece se evita situatia neplacuta in care minorul adoptat ar putea
ramane fara nici o cetatenie. De aceea legea precizeaza ca data
pierderii cetateniei romane este data dobandirii de catre minor a
cetateniei adoptatorului.
Dar adoptia din anumite motive, poate
fi declarata nula sau anulata. Astfel, daca adoptia a fost declarata
nula sau anulata, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este
considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.
Stabilirea filiatiei copilului gasit pe
teritoriul Romaniei duce, de asemenea, la pierderea cetateniei romane,
daca parintii sunt cetateni straini. Anularea, declararea nulitatii sau
desfacerea adoptiei unui minor de catre cetateni romani.
Daca un copil strain a fost adoptat de
cetateni romani, iar aceasta adoptie a fost anulata sau declarata nula
este firesc ca acesta sa piarda cetatenia roman ape care o dobandise ca
effect al adoptiei sale. Legea prevede in acest sens ca anularea sau
declararea nulitatii adoptiei in cazul in care copilul nu a implinit
varsta de 18 ani si domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru
a domicilia in strainatate, duc laconsecinta ca minorul e considerat ca
nu a fost niciodata roman. Situatia se prezinta in acelasi mod si in
cazul desfacerii adoptiei, singura deosebire fiind ca de aceasta data
copilul pierde cetatenia roman pe data cand adoptia a fost desfacuta.