 Republica Moldova | |
| PARLAMENTUL | |
| CONSTITUŢIA
din 29.07.1994 | |
CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA
| |
| Publicat : 18.08.1994
în Monitorul Oficial
Nr. 1
art Nr : 1
Data intrarii in vigoare : 27.08.1994
| |
MODIFICAT  L185-XVI din 29.06.06, MO106/14.07.06 art.502 L344-XV din 25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721 L1471-XV din 21.11.02, MO169/12.12.02 art.1294 L1470-XV din 21.11.02, MO169/12.12.02 art.1292 L1469-XV din 21.11.02, MO169/12.12.02 art.1290 L351-XV din 12.07.01, MO90/02.08.01 art.699 L1115-XIV din 05.07.00, MO88/28.07.00 art.661 L957-XIII din 19.07.96, MO54/15.08.96 art.517 Rectificare la art.75, M.Of. nr.10 din 20 octombrie 1994, pag.2 Rectificare la art.88, M.Of. nr.1, partea II, din 19 august 1994, pag.1
NOI, reprezentanţii plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, deputaţi în Parlament,
PORNIND de
la aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană,
exprimate prin proclamarea independenţei Republicii Moldova,
AVÎND în vedere continuitatea statalităţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune,
NĂZUIND
spre satisfacerea intereselor cetăţenilor de altă origine etnică, care
împreună cu moldovenii constituie poporul Republicii Moldova,
CONSIDERÎND
statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane,
dreptatea şi pluralismul politic valori supreme,
FIIND CONŞTIENŢI de responsabilitatea şi obligaţiile noastre faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare,
REAFIRMÎND
devotamentul nostru faţă de valorile general-umane, dorinţa de a trăi
în pace şi bunăînţelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor
şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional,
adoptăm Constituţia Republicii Moldova, declarînd-o LEGE SUPREMĂ A SOCIETĂŢII ŞI A STATULUI.
Titlul I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a statului este republica.
(3)
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea
omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sînt garantate.
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
(1)
Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova,
care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în
formele stabilite de Constituţie.
(2)
Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un
grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu
poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de
stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
(2)
Frontierele ţării sînt consfinţite prin lege organică, respectîndu-se
principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
(1)
Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului
se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
Republica Moldova este parte.
(2)
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este
parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
(1)
Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile
pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu
totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor
În
Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească
sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le
revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
Constituţia
Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt
act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere
juridică.
Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a
tratatelor internaţionale
(1)
Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile
cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale
dreptului internaţional.
(2)
Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd
dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a
acesteia.
Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea
(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.
(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.
(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.
Articolul 10
Unitatea poporului şi dreptul la identitate
(1)
Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova.
Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor
cetăţenilor săi.
(2)
Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la
păstrarea,
la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase.
Articolul 11
Republica Moldova, stat neutru
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Articolul 12
Simbolurile statului
(1) Republica Moldova are drapel, stemă şi imn.
(2)
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor. Culorile
sînt dispuse vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance:
albastru, galben, roşu. În centru, pe fîşia de
culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
(3)
Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe
orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea
inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o
stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu
cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele
reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe
pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila
cruciată) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în
cea stîngă un sceptru de aur.
(4) Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.
(5) Drapelul, stema şi imnul sînt simbolurile de stat ale Republicii Moldova şi sînt ocrotite de lege.
Articolul 13
Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi
(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine.
(2)
Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la
dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe
teritoriul ţării.
(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie internaţională.
(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.
Articolul 14
Capitala
Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău.
Titlul II
DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 15
Universalitatea
Cetăţenii
Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile
consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile
prevăzute de acestea.
Articolul 16
Egalitatea
(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2)
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de
origine socială.
Articolul 17
Cetăţenia Republicii Moldova
(1) Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.
Articolul 18
Protecţia cetăţenilor Republicii Moldova
(1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
Articolul 19
Statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor
(1)
Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi
cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege.
(2)
Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei
convenţii internaţionale, în condiţii de reciprocitate sau în temeiul
hotărîrii instanţei de judecată.
(3)
Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu
respectarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte.
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
(1)
Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea
instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează
drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
Orice
persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă
cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces
judiciar public, în cadrul căruia i
s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.
Articolul 22
Neretroactivitatea legii
Nimeni
nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în
momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se
va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care
era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2)
Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile
şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate
legile şi alte acte normative.
Capitolul II
DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE
Articolul 24
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.
(3) Pedeapsa cu moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă şi nici executat .
[Art.24 modificat prin L185-XVI din 29.06.06, MO106/14.07.06 art.502]
[Art.24 modificat L351/12.07.01, MO90/02.08.01 art.699] Originalul art.24
Articolul 25
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.
(4)
Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru
o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se
poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească
ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de
către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile
legii, cel mult pînă la 12 luni.
(5)
Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă
motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt
termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în
prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.
Articolul 26
Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.
Articolul 27
Dreptul la libera circulaţie
(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.
(2)
Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de
a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a
ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.
Articolul 28
Viaţa intimă, familială şi privată
Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.
Articolul 29
Inviolabilitatea domiciliului
(1)
Domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau
rămîne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul
acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărîri judecătoreşti;
b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) pentru prevenirea răspîndirii unei epidemii.
(3) Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sînt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.
Articolul 30
Secretul corespondenţei
(1)
Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor
trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace
legale de comunicare.
(2)
De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în cazurile
cînd această derogare este necesară în interesele
securităţii naţionale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice şi în scopul prevenirii infracţiunilor.
Articolul 31
Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(2) Cultele religioase sînt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(3) În relaţiile dintre cultele religioase sînt interzise orice manifestări de învrăjbire.
(4)
Cultele religioase sînt autonome, separate de stat şi se bucură de
sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în
armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.
Articolul 32
Libertatea opiniei şi a exprimării
(1)
Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a
opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine
sau prin alt mijloc posibil.
(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.
(3)
Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea
statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură
naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare,
la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte
manifestări ce atentează la regimul constituţional.
Articolul 33
Libertatea creaţiei
(1) Libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată. Creaţia nu este supusă cenzurii.
(2)
Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor
materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie
intelectuală sînt apărate de lege.
(3) Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea şi la propagarea realizărilor culturii şi ştiinţei, naţionale şi mondiale.
Articolul 34
Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.
(2)
Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt
obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor
publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.
(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Mijloacele de informare publică nu sînt supuse cenzurii.
Articolul 35
Dreptul la învăţătură
(1)
Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general
obligatoriu, prin învăţămîntul liceal şi
prin cel profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin
alte forme de instruire şi de perfecţionare.
(2) Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educare şi instruire a persoanelor.
(3) Studierea limbii de stat se asigură în instituţiile de învăţămînt de toate gradele.
(4) Învăţămîntul de stat este gratuit.
(5)
Instituţiile de învăţămînt, inclusiv cele nestatale, se
înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
(6) Instituţiile de învăţămînt superior beneficiază de dreptul la autonomie.
(7) Învăţămîntul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
(8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţămîntului religios. Învăţămîntul de stat este laic.
(9) Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine părinţilor.
Articolul 36
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit.
(3)
Structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi
mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se
stabilesc potrivit legii organice.
Articolul 37
Dreptul la un mediu înconjurător sănătos
(1)
Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din
punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse
alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.
(2)
Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber şi la
răspîndirea informaţiilor veridice privitoare la starea mediului
natural, la condiţiile de viaţă şi de muncă, la calitatea
produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic.
(3) Tăinuirea sau falsificarea informaţiilor despre factorii ce sînt în detrimentul sănătăţii oamenilor se interzice prin lege.
(4)
Persoanele fizice şi juridice răspund pentru daunele pricinuite
sănătăţii şi avutului unei persoane ca urmare a unor contravenţii
ecologice.
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1)
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă
se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin
sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2)
Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18
ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei
puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.
Articolul 39
Dreptul la administrare
(1)
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la
administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin
reprezentanţii lor.
(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.
Articolul 40
Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstraţiile,
manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sînt libere şi
se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de
arme.
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
(1)
Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii
social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei
politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.
(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale în faţa legii.
(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.
(4)
Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin
scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului
politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii
şi independenţei, a integrităţii teritoriale a
Republicii Moldova sînt neconstituţionale.
(5) Asociaţiile secrete sînt interzise.
(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.
(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică.
Articolul 42
Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate
(1) Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
(2)
Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit
cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea
intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor.
Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
(1)
Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la
condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia
împotriva şomajului.
(2)
Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie
privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al
tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie,
repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea
muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.
(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.
Articolul 44
Interzicerea muncii forţate
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a)
serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în
locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul
militar obligatoriu;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c)
prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt
pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale,
stabilite de lege.
Articolul 45
Dreptul la grevă
(1)
Dreptul la grevă este recunoscut. Grevele pot fi declanşate
numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic
şi social ale salariaţilor.
(2)
Legea stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la grevă, precum
şi răspunderea pentru declanşarea nelegitimă a grevelor.
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate.
(2)
Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate
publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.
(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
(5)
Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor
privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi,
precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii,
revin proprietarului.
(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.
Articolul 47
Dreptul la asistenţă şi protecţie socială
(1)
Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un
nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea,
lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana,
îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile
sociale necesare.
(2)
Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală,
invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a
mijloacelor de subzistenţă, în urma unor
împrejurări independente de voinţa lor.
Articolul 48
Familia
(1)
Familia constituie elementul natural şi fundamental al
societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a
statului.
(2)
Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat
şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe
dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor.
(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.
(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.
Articolul 49
Protecţia familiei şi a copiilor orfani
(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.
(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulînd dezvoltarea instituţiilor necesare.
(3)
Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţia
copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin
statului şi societăţii. Statul stimulează şi
sprijină activitatea de binefacere faţă de aceşti copii.
Articolul 50
Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor
(1)
Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi
copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi
ocrotire socială.
(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(3)
Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare
pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori handicapaţi. Alte forme de
asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.
(4)
Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar
dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie
viaţa ori dezvoltarea normală sînt interzise.
(5)
Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a
tinerilor la viaţa socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
Articolul 51
Protecţia persoanelor handicapate
(1)
Persoanele handicapate beneficiază de o protecţie specială din partea
întregii societăţi. Statul asigură pentru ele condiţii normale de
tratament, de readaptare, de învăţămînt, de instruire şi de integrare
socială.
(2) Nimeni nu poate fi supus nici unui tratament medical forţat, decît în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 52
Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1)
Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică,
printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a
unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului
pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2)
Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile
cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de
anchetă şi instanţele judecătoreşti.
Articolul 54
Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau
al unor libertăţi
(1) În
Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar
diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi
cetăţeanului.
(2)
Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor
restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor
unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în
interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale,
bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în
scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor,
protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane,
împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale
sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4)
Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a
determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
Articolul 55
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
Orice
persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu
bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora.
Devotamentul faţă de ţară
(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru.
(2)
Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice, precum şi
militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le
revin şi, în cazurile prevăzute de lege, depun jurămîntul cerut de ea.
Articolul 57
Apărarea Patriei
(1) Apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean.
(2)
Serviciul militar este satisfăcut în cadrul forţelor militare,
destinate apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii
publice, în condiţiile legii.
Articolul 58
Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege.
Articolul 59
Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor
Protecţia
mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice
şi culturale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean.
Titlul III
AUTORITĂŢILE PUBLICE
Capitolul IV
PARLAMENTUL
Secţiunea 1
Organizare şi funcţionare
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1)
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3)
Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3
luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului
precedent.
Articolul 62
Validarea mandatului de deputat
Curtea
Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte
validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul
încălcării legislaţiei electorale.
Articolul 63
Durata mandatului
(1)
Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.
(3)
Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii
componenţe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituţia şi
nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(4)
Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de
zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
Articolul 64
Organizarea internă
(1)
Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc
prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sînt prevăzute
în bugetul aprobat de acesta.
(2)
Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea
voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului
Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de
către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi
din voturile tuturor deputaţilor.
(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.
Articolul 65
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele Parlamentului sînt publice.
(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite şedinţe să fie închise.
Articolul 66
Atribuţiile de bază
Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
e) aprobă doctrina militară a statului;
f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în limitele prevăzute de Constituţie;
g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova;
h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
i)
exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat,
asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine,
asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de
stat din surse străine;
j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
l) declară mobilizarea parţială sau generală;
m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
o) suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de lege;
p) adoptă acte privind amnistia;
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.
Articolul 67
Sesiuni
(1)
Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima
sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii
iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie
şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.
(2)
Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau
speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui
Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.
Secţiunea a 2-a
Statutul deputaţilor
Articolul 68
Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
Articolul 69
Mandatul deputaţilor
(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.
(2)
Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a
Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de
incompatibilitate sau de deces.
Articolul 70
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1)
Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte
funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(3)
Deputatul nu poate fi reţinut,arestat,percheziţionat, cu excepţia
cazurilor de infracţiune flagrantă,sau trimis în judecată fără
încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.
[Art.70 modificat L1470/21.11.02, MO169/12.12.02 art.1292] Originalul art.70
Articolul 71
Independenţa opiniilor
Deputatul
nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Secţiunea a 3-a
Legiferarea
Articolul 72
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
c) organizarea şi funcţionarea Parlamentului;
d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;
c)
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului
Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului
administrativ;
f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;
h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;
k) organizarea generală a învăţămîntului;
l) regimul general al cultelor religioase;
m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;
n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
o) acordarea amnistiei şi graţierii;
p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice;
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
(4)
Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu
excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.
Articolul 73
Iniţiativa legislativă
Dreptul
de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament,
Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a
unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
[Art.73 modificat prin L344/25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721]
Articolul 74
Adoptarea legilor şi a hotărîrilor
(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi după cel puţin două lecturi.
(2) Legile ordinare şi hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(3)
Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile
legislative ale deputaţilor acceptate de acesta sînt examinate de
Parlament în modul şi după priorităţile stabilite de Guvern, inclusiv în
procedură de urgenţă. Alte propuneri legislative se examinează în
modul stabilit.
(4) Legile se trimit spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova.
[Art.74 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Originalul art.74
Articolul 75
Referendumul
(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.
(2) Hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.
Articolul 76
Intrarea în vigoare a legii
Legea
se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră
în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.
Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.
Capitolul V
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 77
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul
suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii
teritoriale a ţării.
Articolul 78
Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2)
Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu
drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte
permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de
10 ani şi posedă limba de stat.
(3)
Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din
numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul
necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii
doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului
descrescător de voturi obţinute în primul tur.
(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.
(5)
Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova
nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi
stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.
[Art.78 în redacţia L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Originalul art.78
Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.
(2)
Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa
Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după
alegeri, următorul jurămînt:
"Jur
să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii
Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a
Moldovei".
Articolul 80
Durata mandatului
(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(4)
Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.
[Art.80 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Originalul art.80
Articolul 81
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova se bucură de imunitate. El nu poate
fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în
exercitarea mandatului.
(3)
Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui
Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul
deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune.
Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în
condiţiile legii.
Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a
sentinţei de condamnare. [Art.82 exclus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Articolul 82
Numirea Guvernului
(1) După consultarea majorităţii parlamentare,
Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de
Prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat
de Parlament.
(2) În caz de remaniere
guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi
numeşte, la propunerea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
[Art.83 exclus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Articolul 83
Participarea la şedinţele Guvernului.
Consultarea Guvernului
(1)
Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la şedinţele
Guvernului. El prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
(2) Preşedintele Republicii Moldova poate consulta Guvernul în probleme urgente şi de importanţă deosebită.
Articolul 84
Mesaje
(1) Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.
Articolul 85
Dizolvarea Parlamentului
(1)
În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării
procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii
Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve
Parlamentul.
(2)
Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de
încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la
prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări
de investitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4)
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului
Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului
prevăzut la articolul 78 alineatul (5), şi nici în timpul stării de
urgenţă, de asediu sau de război.
[Art.85 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Originalul art.85
Articolul 86
Atribuţii în domeniul politicii externe
(1)
Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la
negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova
şi le prezintă, în modul şi în
termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului,
acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova
şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice.
(3)
Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de
acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor
state în Republica Moldova.
Articolul 87
Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea
prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.
(3)
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării,
Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii,
declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa
Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă
de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4)
Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru
asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în
condiţiile legii.
Articolul 88
Alte atribuţii
Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h)
conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură,
judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendă actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
Articolul 89
Demiterea
(1)
În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile
Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către
Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
(2)
Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime
din deputaţi şi se aduce neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui
Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii
Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
[Art.89 în redacţia L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Originalul art.89
Articolul 90
Vacanţa funcţiei
(1)
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în
caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de
imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.
(3)
Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile
de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea
Constituţională în termen de 30 zile de la sesizare.
(4)
În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa
funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în
conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.
Articolul 91
Interimatul funcţiei
Dacă
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau
dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea
temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în
ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.
Răspunderea Preşedintelui interimar
Dacă
persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al
Republicii Moldova săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă
prevederile Constituţiei, se aplică articolul 89 alineatul (1) şi
articolul 91.
Articolul 93
Promulgarea legilor
(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care
are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două
saptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care
Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele
promulgă legea.
Articolul 94
Actele Preşedintelui
(1)
În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii
Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul
statului. Decretele se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2)
Decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale
prevăzute în articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2),
(3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru.
Articolul 95
Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui,
indemnizaţia şi alte drepturi
(1)
Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui Republicii
Moldova se aprobă, la propunerea acestuia, de către Parlament şi se
includ în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege.
Capitolul VI
G U V E R N U L
Articolul 96
Rolul
(1)
Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi
exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.
Articolul 97
Structura
Guvernul
este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru,
viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Articolul 98
Învestitura
(1)
După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii
Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de
Prim-ministru.
(2)
Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de
15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra
programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.
(3)
Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa
Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii
deputaţilor aleşi.
(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.
(5)
Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii
jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii
Moldova.
(6)
În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei,
Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea
Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Articolul 99
Incompatibilităţi
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Articolul 100
Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
Funcţia de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de deces.
Articolul 101
Prim-ministrul
(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuţiile ce le revin.
(2)
În cazul imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita
atribuţiile sau în cazul decesului acestuia, Preşedintele Republicii
Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru
interimar pînă la formarea noului
Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării
atribuţiilor încetează, dacă Prim-ministrul îşi reia activitatea în
Guvern.
(3) În cazul demisiei Prim-ministrului, demisionează întregul Guvern
Articolul 102
Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii.
(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în condiţiile articolului 1062.
(4)
Hotărîrile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de
Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii
lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărîrii sau ordonanţei.
(5) Dispoziţiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului.
Articolul 103
Încetarea mandatului
(1) Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.
(2)
Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către
Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alineatului
(1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice,
pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.
Capitolul VII
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU
GUVERNUL
Articolul 104
Informarea Parlamentului
(1)
Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului şi prezintă
informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile
lui şi de deputaţi.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
Articolul 105
Întrebări şi interpelări
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi.
(2) Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia faţă de obiectul interpelării.
Articolul 106
Exprimarea neîncrederii
(1)
Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi
poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii
deputaţilor.
(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.
Articolul 1061
Angajarea răspunderii Guvernului
(1)
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului
asupra unui program, unei declaraţii de politică generală sau unui
proiect de lege.
(2)
Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen
de 3 zile de la prezentarea programului, declaraţiei de politică
generală sau proiectului de lege, a fost votată în
condiţiile articolului 106.
(3)
Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2),
proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau
declaraţia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
[Art.1061 introdus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Articolul 1062
Delegarea legislativă
(1)
În vederea realizării programului de activitate al Guvernului,
Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege specială de
abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care
nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data pînă la care se pot emite ordonanţe.
(3) Ordonanţele intră în vigoare la data publicării, fără a fi promulgate.
(4)
Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării
Parlamentului. Proiectul de lege privind aprobarea ordonanţelor se
prezintă în termenul stabilit în legea de abilitare. Nerespectarea
acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanţei.
Dacă Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea
ordonanţelor, acestea rămîn în vigoare.
(5)
După expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonanţelor,
acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.
[Art.1062 introdus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Capitolul VIII
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Articolul 107
Administraţia publică centrală de specialitate
(1)
Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele
traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile
şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile
de activitatea lor.
(2)
În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în
domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră
nemijlocit în atribuţiile ministerelor, se
înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.
Articolul 108
Forţele armate
(1)
Forţele armate sînt subordonate exclusiv voinţei poporului pentru
garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii, a integrităţii
teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Structura sistemului naţional de apărare se stabileşte prin lege organică.
Articolul 109
Principiile de bază ale administrării publice locale
(1)
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se
întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării
serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei
publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele
locale de interes deosebit.
(2)
Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea
administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care
le reprezintă.
(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
Articolul 110
Organizarea administrativ-teritorială
(1)
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect
administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unitatea
teritorială autonomă Găgăuzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot
fi declarate municipii.
(2) Localităţilor
din stînga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale
de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege
organică.
(3) Statutul capitalei Republicii Moldova oraşul Chişinău se reglementează prin lege organică.
[Art.110 modificat prin L344/25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721]
Articolul 111
Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia
(1) Găgăuzia
este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care,
fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă
şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine
stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor
Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii,
problemele cu caracter politic, economic şi cultural.
(2)
Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate
toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia
Republicii Moldova.
(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.
(4)
Pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte
resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia sînt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie
totodată baza economică a Găgăuziei.
(5)
Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în
conformitate cu normele stabilite în legea care
reglementează statutul special al Găgăuziei.
(6)
Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în
unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în
condiţiile legii.
(7)
Legea organică care reglementează statutul special al
unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a
trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament.
[Art.111 modificat prin L344/25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721]
Articolul 112
Autorităţile săteşti şi orăşeneşti
(1)
Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită
autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt consiliile locale alese şi
primarii aleşi.
(2)
Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca
autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate
şi oraşe.
(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege.
Articolul 113
Consiliul raional
(1)
Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor săteşti şi
orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes raional.
(2) Consiliul raional este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
(3)
Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază
principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea
problemelor comune.
Capitolul IX
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
Secţiunea 1
Instanţele judecătoreşti
Articolul 114
Înfăptuirea justiţiei
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.
Articolul 115
Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sînt stabilite prin lege organică.
Articolul 116
Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.
(2)
Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii. Judecătorii care au susţinut
concursul sînt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5
ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în
funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condiţiile
legii.
(3)
Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în
funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.
(4)
Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie
sînt numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcţia de judecător
de cel puţin 10 ani.
(5) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7)
Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte
funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
[Art.116 în redacţia L1471/21.11.02, MO169/12.12.02 art.1294] [Art.116 modificat L957/19.07.96, MO54/15.08.96 art.517]
Articolul 117
Caracterul public al dezbaterilor judiciare
În
toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt
publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în
cazurile stabilite prin lege, cu
respectarea tuturor regulilor de procedură.
Articolul 118
Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.
(2)
Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au
dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a
vorbi în instanţă prin interpret.
(3)
În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi
într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă
la proces.
Articolul 119
Folosirea căilor de atac
Împotriva
hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat
competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Articolul 120
Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri
judecătoreşti definitive
Este
obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri
definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea
solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor
şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.
Articolul 121
Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti,
indemnizaţia şi alte drepturi
(1) Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament şi sînt incluse în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţiile şi alte drepturi ale judecătorilor sînt stabilite prin lege.
(3) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor
Secţiunea a 2-a
Consiliul Superior al Magistraturii
Articolul 122
Componenţa
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani.
(2)
Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept:
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi
Procurorul General.
Articolul 123
Atribuţiile
(1)
Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea,
detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare
faţă de judecători.
(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică.
Secţiunea a 3-a
Procuratura
Articolul 124
Atribuţiile şi structura
(1)
Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără
ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în
instanţele judecătoreşti în condiţiile legii.
(2) Sistemul organelor Procuraturii cuprinde Procuratura Generală, procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate.
(3) Organizarea, competenţa şi modul de desfăşurare a activităţii Procuraturii sînt stabilite prin lege.
Articolul 125
Mandatul procurorilor
(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia.
(2) Procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi.
(3) Mandatul procurorilor este de 5 ani.
(4)
Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
(5) În exercitarea mandatului procurorii se supun numai legii.
T i t l u l IV
ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI
FINANŢELE PUBLICE
Articolul 126
Economia
(1)
Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare
socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică,
antrenate în concurenţă liberă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;
b)
libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia
concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor
factorilor de producţie;
c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;
e) exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele naţionale;
f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
g) sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii;
h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.
Articolul 127
Proprietatea
(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2)
Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele
solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele
societăţii.
(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(4)
Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele
şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum
şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul
exclusiv al proprietăţii publice.
Articolul 128
Proprietatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor
(1)
În Republica Moldova este ocrotită proprietatea altor state, a
organizaţiilor internaţionale, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor.
(2)
Modul şi condiţiile de exercitare a dreptului de proprietate al
persoanelor fizice şi juridice străine, precum şi al apatrizilor, pe
teritoriul Republicii Moldova sînt reglementate prin lege.
Articolul 129
Activitatea economică externă
(1)
Parlamentul aprobă direcţiile principale ale activităţii
economice externe, principiile utilizării împrumuturilor şi creditelor
străine.
(2)
Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea
economică externă, promovează politica liberului schimb sau politica
protecţionistă, pornind de la interesele naţionale.
Articolul 130
Sistemul financiar-creditar
(1)
Formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor
financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale
instituţiilor publice sînt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc.
(3)
Dreptul exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii Naţionale a
Republicii Moldova. Emisia se efectuează conform deciziei Parlamentului.
Articolul 131
Bugetul public naţional
(1)
Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi
satelor.
(2)
Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi
bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat,
aprobării Parlamentului. În caz de formare a fondului
extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.
(3)
Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu
au fost adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea
exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi
bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent,
pînă la adoptarea noilor bugete.
(4)
Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau
reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi
majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai
după ce sînt acceptate de Guvern.
(5) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fară stabilirea sursei de finanţare.
Articolul 132
Sistemul fiscal
(1)
Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi
ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor,
oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de
organele reprezentative respective.
(2) Orice alte prestări sînt interzise.
Articolul 133
Curtea de Conturi
(1)
Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de
administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.
(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.
(3)
Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la
propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii
Curţii sînt numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.
(4)
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra
administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice.
(5) Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, se stabilesc prin lege organică.
T i t l u l V
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Articolul 134
Statutul
(1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova.
(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.
(3)
Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei,
asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere
legislativă, putere executivă şi putere
judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de
cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
Articolul 135
Atribuţiile
(1) Curtea Constituţională:
a)
exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi
hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii
Moldova,
a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) interpretează Constituţia;
c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
f)
constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului,
demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de
Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui
Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
g) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.
(2)
Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa
subiecţilor prevăzuţi de Legea cu privire la Curtea Constituţională.
Articolul 136
Structura
(1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.
(2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Judecătorii Curtii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia.
Articolul 137
Independenţa
Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei.
Articolul 138
Condiţiile pentru numire
Judecătorii
Curţii Constituţionale trebuie să aibă o pregătire
juridică superioară, o înaltă competenţă profesională şi o vechime de
cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic sau
în activitatea ştiinţifică.
Articolul 139
Incompatibilităţi
Funcţia
de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu
oricare altă funcţie publică sau privată retribuită, cu excepţia
activităţii didactice şi ştiinţifice.
Articolul 140
Hotărîrile Curţii Constituţionale
(1)
Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule,
din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii
Constituţionale.
(2) Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi atacate.
T i t l u l VI
REVIZUIREA CONSTITUŢIEI
Articolul 141
Iniţiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
a)
un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu
drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să
provină din cel puţin jumătate din
unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din
ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în
sprijinul acestei iniţiative;
b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;
c) Guvern.
(2)
Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului
numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel
puţin 4 judecători.
Articolul 142
Limitele revizuirii
(1)
Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al
statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a
statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu
votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
(2)
Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat
suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau
a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.
Articolul 143
Legea privind modificarea Constituţiei
(1)
Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la
modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării
iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două
treimi din deputaţi.
(2)
Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea
Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea
constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.
T i t l u l VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul I
(1)
Prezenta Constituţie este adoptată de Parlament şi se promulgă de
către Preşedintele Republicii Moldova în termen de 3 zile.
(2)
Constituţia Republicii Moldova intră în vigoare la 27 august 1994.
La aceeaşi dată, Constituţia Republicii Moldova din 15 aprilie 1978, cu
modificările şi completările ulterioare, este în întregime abrogată.
Articolul II
(1) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei Constituţii.
(2)
Comisiile permanente ale Parlamentului, Guvernul, în decursul
unui an de la data intrării în vigoare a
prezentei Constituţii, vor examina
conformitatea legislaţiei cu Constituţia şi vor prezenta
Parlamentului propunerile respective.
Articolul III
(1)
Instituţiile de stat, existente la data intrării în vigoare a
prezentei Constituţii, rămîn în funcţiune pînă la constituirea unor
instituţii noi.
(2)
Parlamentul, constituit din 104 deputaţi, aleşi prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile
pluralismului politic şi pluripartidismului, conform Legii din 14
octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, rămîne în funcţiune
pînă la expirarea mandatului, cu excepţia cazurilor
prevăzute în prezenta Constituţie.
(3)
Preşedintele Republicii Moldova, ales prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, în condiţiile pluralismului politic şi
pluripartidismului, pe un termen de 5 ani, conform Legii din 18
septembrie 1991 cu privire la alegerile Preşedintelui Republicii
Moldova, rămîne în funcţiune pînă la expirarea mandatului pentru
care a fost ales, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta
Constituţie.
(4)
Guvernul, învestit în funcţie de către Parlament, rămîne în
exercitarea împuternicirilor pînă la expirarea mandatului, cu excepţia
cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.
(5)
Organele locale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat
rămîn în exercitarea împuternicirilor pînă la expirarea mandatului, cu
excepţia cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.
(6)
Asupra judecătorilor care, la data intrării în vigoare a prezentei
Constituţii, au o vechime în muncă în judecătorii de cel puţin 5 ani, se
răsfrînge principiul inamovibilităţii, conform articolului 116
alineatul (1), printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova, la
propunerea ministrului justiţiei şi a Preşedintelui Judecătoriei
Supreme.
(7)
În decursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei
Constituţii, sistemul instanţelor judecătoreşti va fi reorganizat, prin
lege, conform articolului 115.
Articolul IV
Prevederile
articolului 25 alineatul (4), ce ţin de termenul arestării, nu se
răsfrîng, pînă la 1 ianuarie 1995, asupra persoanelor care au comis
infracţiuni grave prevăzute de articolul 71 din Codul penal.*
_______________________________
*Aprobat prin Legea din 24 martie 1961
Articolul V
(1)
În decursul a 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
Constituţii se înfiinţează Curtea Constituţională şi Curtea de Conturi.
(2)
În prima componenţă a Curţii Constituţionale judecătorii din partea
Consiliului Superior al Magistraturii sînt numiţi în funcţie de
adunarea generală a judecătorilor populari şi a membrilor Judecătoriei
Supreme.
Articolul VI
Pînă
la înfiinţarea Curţii Constituţionale, cazurile prevăzute în
articolul 135 al prezentei Constituţii pot fi soluţionate, din
iniţiativa Parlamentului, de către Judecătoria Supremă.
Articolul VII
(1)
Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor
vorbite pe teritoriul Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în
care nu contravine prezentei Constituţii.
(2)
Sus-numita lege poate fi modificată în decursul a 7 ani de la
data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, cu votul a cel puţin
două treimi din deputaţi.
Articolul VIII
Titlul
VII, Dispoziţii finale şi tranzitorii, se consideră parte
integrantă a prezentei Constituţii şi reglementează problemele ce ţin de
intrarea ei în vigoare.
CUPRINSUL CONSTITUŢIEI
Titlul I
PRINCIPII GENERALE
Art. 1. Statul Republica Moldova
Art. 2. Suveranitatea şi puterea de stat
Art. 3. Teritoriul
Art. 4. Drepturile şi libertăţile omului
Art. 5. Democraţia şi pluralismul politic
Art. 6. Separaţia şi colaborarea puterilor
Art. 7. Constituţia, Lege Supremă
Art. 8. Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale
Art. 9. Principiile fundamentale privind proprietatea
Art. 10. Unitatea poporului şi dreptul la identitate
Art. 11. Republica Moldova, stat neutru
Art. 12. Simbolurile statului
Art. 13. Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi
Art. 14. Capitala
Titlul II
DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 15. Universalitatea
Art. 16. Egalitatea
Art. 17. Cetăţenia Republicii Moldova
Art. 18. Restricţii la cetăţenie şi protecţia cetăţenilor
Art. 19. Drepturile şi îndatoririle cetăţenilor străini şi ale apatrizilor
Art. 20. Accesul liber la justiţie
Art. 21. Prezumţia nevinovăţiei
Art. 22. Neretroactivitatea legii
Art. 23. Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
Capitolul II
DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE
Art. 24. Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
Art. 25. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
Art. 26. Dreptul la apărare
Art. 27. Dreptul la libera circulaţie
Art. 28. Viaţa intimă, familială şi privată
Art. 29. Inviolabilitatea domiciliului
Art. 30. Secretul corespondenţei
Art. 31. Libertatea conştiinţei
Art. 32. Libertatea opiniei şi a exprimării
Art. 33. Libertatea creaţiei
Art. 34. Dreptul la informaţie
Art. 35. Dreptul la învăţătură
Art. 36. Dreptul la ocrotirea sănătăţii
Art. 37. Dreptul la un mediu înconjurător sănătos
Art. 38. Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
Art. 39. Dreptul la administrare
Art. 40. Libertatea întrunirilor
Art. 41. Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
Art. 42. Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate
Art. 43. Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
Art. 44. Interzicerea muncii forţate
Art. 45. Dreptul la grevă
Art. 46. Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
Art. 47. Dreptul la asistenţă şi protecţie socială
Art. 48. Familia
Art. 49. Protecţia familiei şi a copiilor orfani
Art. 50. Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor
Art. 51. Protecţia persoanelor handicapate
Art. 52. Dreptul de petiţionare
Art. 53. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Art. 54. Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
Capitolul III
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
Art. 55. Exercitarea în sistem a drepturilor şi a obligaţiilor
Art. 56. Devotamentul faţă de ţară
Art. 57. Apărarea Patriei
Art. 58. Contribuţii financiare
Art. 59. Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor
Titlul III
AUTORITĂŢILE PUBLICE
Capitolul IV
PARLAMENTUL
Secţiunea 1
Organizare şi funcţionare
Art. 60. Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
Art. 61. Alegerea Parlamentului
Art. 62. Validarea mandatului de deputat
Art. 63. Durata mandatului
Art. 64. Organizarea internă
Art. 65. Caracterul public al şedinţelor
Art. 66. Atribuţiile de bază
Art. 67. Sesiuni
Secţiunea a 2-a
Statutul deputaţilor
Art. 68. Mandatul reprezentativ
Art. 69. Mandatul deputaţilor
Art. 70. Incompatibilităţi şi imunităţi
Art. 71. Independenţa opiniilor
Secţiunea a 3-a
Legiferarea
Art. 72. Categorii de legi
Art. 73. Iniţiativa legislativă
Art. 74. Adoptarea legilor şi a hotărîrilor
Art. 75. Referendumul
Art. 76. Intrarea în vigoare a legii
Capitolul V
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Art. 77. Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
Art. 78. Alegerea Preşedintelui
Art. 79. Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului
Art. 80. Durata mandatului
Art. 81. Incompatibilităţi şi imunităţi
Art. 82. Numirea Guvernului
Art. 83. Participarea la şedinţele Guvernului. Consultarea Guvernului
Art. 84. Mesaje
Art. 85. Dizolvarea Parlamentului
Art. 86. Atribuţii în domeniul politicii externe
Art. 87. Atribuţii în domeniul apărării
Art. 88. Alte atribuţii
Art. 89. Suspendarea din funcţie
Art. 90. Vacanţa funcţiei
Art. 91. Interimatul funcţiei
Art. 92. Răspunderea Preşedintelui interimar
Art. 93. Promulgarea legilor
Art. 94. Actele Preşedintelui
Art. 95. Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui, indemnizaţia şi alte drepturi
Capitolul VI
G U V E R N U L
Art. 96. Rolul
Art. 97. Structura
Art. 98. Învestitura
Art. 99. Incompatibilităţi
Art.100. Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
Art.101. Prim-ministrul
Art.102. Actele Guvernului
Art.103. Încetarea mandatului
Capitolul VII
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU
GUVERNUL
Art.104. Informarea Parlamentului
Art.105. Întrebări şi interpelări
Art.106. Exprimarea neîncrederii
Capitolul VIII
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Art.107. Administraţia publică centrală de specialitate
Art.108. Forţele armate
Art.109. Principiile de bază ale administrării publice locale
Art.110. Organizarea administrativ-teritorială
Art.111. Statutul special de autonomie
Art.112. Autorităţile săteşti şi orăşeneşti
Art.113. Consiliul raional
Capitolul IX
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
Secţiunea 1
Instanţele judecătoreşti
Art.114. Înfăptuirea justiţiei
Art.115. Instanţele judecătoreşti
Art.116. Statutul judecătorilor
Art.117. Caracterul public al dezbaterilor judiciare
Art.118. Limba de procedură şi dreptul la interpret
Art.119. Folosirea căilor de atac
Art.120. Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri judecătoreşti definitive
Art.121. Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti, indemnizaţia şi alte drepturi
Secţiunea a 2-a
Consiliul Superior al Magistraturii
Art.122. Componenţa
Art.123. Atribuţiile
Secţiunea a 3-a
Procuratura
Art.124. Atribuţiile şi structura
Art.125. Mandatul procurorilor
T i t l u l IV
ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI
FINANŢELE PUBLICE
Art.126. Economia
Art.127. Proprietatea
Art.128. Proprietatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor
Art.129. Activitatea economică externă
Art.130. Sistemul financiar-creditar
Art.131. Bugetul public naţional
Art.132. Sistemul fiscal
Art.133. Curtea de Conturi
T i t l u l V
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Art.134. Statutul
Art.135. Atribuţiile
Art.136. Structura
Art.137. Independenţa
Art.138. Condiţiile pentru numire
Art.139. Incompatibilităţi
Art.140. Hotărîrile Curţii Constituţionale
T i t l u l VI
REVIZUIREA CONSTITUŢIEI
Art.141. Iniţiativa revizuirii
Art.142. Limitele revizuirii
Art.143. Legea privind modificarea Constituţiei
T i t l u l VII
DISPOZIŢII FINALE
ŞI TRANZITORII
Articolul I
Articolul II
Articolul III
Articolul IV
Articolul V
Articolul VI
Articolul VII
Articolul VIII
|
Constituția Republicii Moldova
