Curtea de Justitie pentru Europa
Majoritatea
schimbarilor Comunitatilor Europene in comparatie cu incercarile
anterioare din cadrul unitatii europene consta in feprul ca, Comunitatea
foloseste numai autoritaea legii pentru a atinge vre-un scop.
Uniunea trebuie infaptuita si sustinuta de surse
legale, deci Comunitatile Eurpene trebuie sa fie infiintate prin
instrumente juridice – Acordul privind Parisul si Roma.
Comunitatea fiind scopul legii, ea urmareste
scopurile sale numai prin noua lege, legea Comunitatii, care este
independent in toate statele membre ale Comunitatii, fiind superior
legislatiilor nationale, ale carui conditii sunt aplicabile in toate
statele membre.
Sistema juridica a Comunitatii are nevoie de o
efectiva sistema a garantiilor judiciare, cand legea este neconforma sau
trebzie sa se aplice. 33314fhy61hyo3g
Curtea
de Justitie, ca institutie judiciara a Comunitatii, costituie
acea sustema de garantii. Judecatorii ei trebuie sa garanteze ca
legea comunitara nu se interpreteaza si ne se aplica diferit in
fiecare stat membru al Cumunitatii, ca aceasta sistema juridica
ramane sistemul Comunitatii si ea ramane intotdeuna aceiasi.
Penru a indeplini aaceasta functie, Curtea de
Justitie are o astfel de jurisdictie ca sa auda litigiile la care
statele membre, institutiile Comuniitatii, organele statale si
persoanele fizice care pot fi ca parti.
Evolutia Curtii de Justitie.
Asa cum ea a fost fondata in 1952, mai mult de 8600 de cauze au fost
aduse in fata CJ. Erau 200 de noi cauze in anul 1978 si in 1985 erau mai
mult de 400 cauze. hy314f3361hyyo
Pentru a face fata si a judeca mult mai obiectiv
cauzele respective, CJ a modificat Regulile sale de procedura, pentru ca
cauzele sa fie judecate mult mai repede si a propus Consiliului sa
formeze un nou organ judiciar.
Formarea Tribunalului de prima instanta.
Ca raspuns la acea propunere, Consiliul formeeaza Tribunalul de prima instanta.
Scopul formarii Tribunalului de prima instanta in
anul 1989 consta in faptul ca sa majoreze garantiile judiciare,
accesibile persoanelor fizice, fiind a doua treapta a puterii judiciare
si permitand CJ sa se concentreze asupra problemei obligatorie a sa –
interpretarea unica a legislatiei Comunitatii.
Componenta si organizarea.
Presedintele Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene este Ghil Karlos Rodrighes Iglesias.
Membrii CJ.
CJ include 15 judecatori si 8 avocati generali.
Judacatorii si avocatii generali sunt numiti in urma
acordului guvernelor statelor membre si au un mandat pe un termen
renovabil de 6 ani. Ei sunt alesi dintre juristi a caror independenta e
inafara oricaror prejudecati si cine detin competenta recunoscuta.
Judecatorii aleg din randurile sale Presedintele CJ
pentru un termen renovabil de 3 ani. Presedintele indreapta activitatea
CJ si prezideaza sedintele si dezbaterile.
Avocatii generali ajuta CJ in functia sa. Ei i-si
aduc parerile in fata CJ asupra cazurilor intr-un mod independent.
Obligatiile lor nu trebuie sa fie incurcate cu cele ale acuzatorilor.
Membrii Tribunalului de prima instanta.
Tribunalul
de prima instanta e compus din 15 judecatori numiti la acordul comun al
guvernelor statelor membre pa un termen renovabil de 6 ani. Membrii
Tribunlului de prima instanta numesc din randurile lor Presedintele
Tribunalului de prima instanta. Nu este nici un avocat general
permanent in Tribunalul de prima instanta. Obligatiile avocatului
general sunt indeplinite , in un numar mic de cazuri, de un judecator.
Sesiunile plenare si Camerele.
CJ
se poate intruni in sesiuni plenare si in Camere de 3 sau 5 judecatori.
Aceasta se intruneste cand statul membru sau institutia comunitara care
este parte la audieri sau in cazuri deosebit de grele si importante.
Alte cauze sunt solutionate de Camere.
Tribunalul de prima instanta se intruneste in Camere
de 3 sau 5 judecatori si se intruneste in sesiuni plenare in caz de
cauze deoseebit de importante.
Registratura si administrarea.
Registratorul
este numit de CJ pe un termen de 6 ani. El are aceleasi obligatii ca si
registratorul instantei judiciare nationale, dar el activeaza ca
secretar general al institutiei.
Curtea de Justitie are propri sa infrastructura
administrativa, care include translarile de volum mare si sectia de
interpretare, fiindca CJ trebuie sa utilizeze toate limbile oficiale ale
Comunitatii in cursul activitatii sale.
TPI numeste propriul sau Registrator; trebuintele lui administartive fiind satisfacute prin serviciile CJ.----- http://europa.eu.int/cj/en/pres/co.htm
Jurisdictia.
Aceasta – este obligatia CJ ca sa garanteze ca legislatia se respecta.
CJ are diferite forme ale competentei sale:
- Cauze de refuz a indeplini obligatiunile. Aceste cauze permit CJ sa
