COMPONENTA CJCE.
Arina Craijdan "Organizatii internationale europene", Chisinau : s.n., 2001.
pag.31.
Curtea de Justitie comunitara este formata din 15 judecatori si 9
procurori generali. Ambele grupuri sunt numite pentru un termen de 6 ani
in baza deciziei comune a statelor membre.
Mariana Azarov "Introducere in dreptul constitutional si institutional al Uniunii Europene", Chisinau : s.n., 2001
pag. 67
Componenta. CJ e compusa din 15 judecatori ( numar care va putea
creste odata cu dobandirea calitatii de membru al UE de catre alte state
) si 8 avocaþi generali. Misiunea lor este de a examina litigiile in
absoluta impartialitate si independenta si de a prezenta Curtii
concluziile lor. 22942qxt47mtd9c
Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de comun acord pentru
o perioada de 6 ani de catre guverenele statelor mambre ( art.223 (167)
din Tratatul CE ). CJ cuprinde cate un judecator din fiecare stat
membru. Reinnoirea perþiala a judecatorilor are loc la fiecare 3 ani,
mandatul lor fiind renuvelabil.
Presedintele CJ este ales din componenþa judecatorilor pentru 3
ani, mandatul sau fiind renuvelabil ( art.223 (167) alin.5 din Tratattul
CE ).
Functionare. Procedura in fata CJ este definita de tratate. Insa
dispozitiile principale se contin in protocoalele cu privire la statutul
CJ, anexate la cele trei tratate, precum si in regulamentul de
procedura al Curtii.
CJ se reuneste in sedinta plenara sau in Camere ( 4 Camere, fiecare
fiind compusa din 3 judecatori, si 2 Camere, fiecare fiind compusa din 5
judecatori ). CJ este asistata de un grefier, care conduce serviciile
aadministrative ale Curtii. Sediul CJ este la Luxemburg. xt942q2247mttd
Prof.
univ. dr. Adrian Nastase, dr. Bogdan aurescu, dr,doc. Alexandru
Bolintineanu “Dept international contemporan” – editia a doua, revazuta
si adaugita, Bucuresti : ALL BECK – 2000.
pag. 111
Curtea de Justitie este organul judiciar al Uniunii Europene,
alcatuita, pe baza articolelor 164 si 188 din Tratatul de la Roma, din
15 judecatori asistati de 9 avocati generali, numiti pentru un mandat de
6 ani. Ca autoritate judecatoreeasca suprema a Uniunii Europene, Curtea
de Justitie asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar.
Madalina Voican, Ruxanda Budescu, Gheorghe Mocuta “Curti internationale de justitie”, Bucuresti : ALL BECK, 2000.
pag.214.
Curtea este compusa din 15 judecatori si 9 avocati generali stabiliti
de comun acord de statele membre. Mandatul celor 15 judecatori, precum
si al celor 9 avocati generali este pe o durata de 6 ani, mandat ce
poate fi reinnoit.
Atat
judecatorii, cat si avocatii generali sunt persoanee imdependente de
statele ale caror cetateni sunt, fiind juristi de cea mai inalta clasa, a
caror valoaresi competenta este recunoscuta in tarile din care provin.
Curtea Europeana de Justitie este autoritateea juridica suprema a Uniunii Europene finctionand in mod permanent din anul 1952.
Dr. Corina Leicu, dr. Ioan Leicu “Institutiile Comunitare”, Bucuresti : Lumina Lex, 1996, p. 79.
Lect. univ. dr. Corina Leicu “Drept Comunitar”, Bucureesti : Lumina Lex, 1998, pag. 92.
Judecatorii CJCE.
Curtea
Europeana de Justitie este formata in prezent din 15 judecatori (La
inceput, Curtea era formata din 7 judecatori, apoi odata cu intrarea
Danemarcei, Irlandei si Marii Britanii numarul lor a crescut la 9, apoi
la 11 in 1981 odata cu intrarea Greciei, apoi la 113 in 11986 odata cu
intrarea Spaniei si Portugaliei) si 8 avocati generali. Al noualea
avocat general va fi numit pana la data de 6 octombrie 2000.
Pentru
a putea fi alesi intr-o asemenea functie, candidatii trebuie sa
intruneasca acele calitati cerute pentru cele mai inalte functii
juridice in statele membre sau sa fie juristi de recunoscuta competenta
in tara lor.
De
asemenea, ei trebuie sa dispuna si de calitati morale deosebite
materielizate in integritate si independenta (Tratatul CEE, art.167).
Se
poate observa ca in sus amintitele functii vor putea fi numite si cadre
universitare care cumuleaza si functia de avocat pledant. Judeccatorii
Curtii Europene nu pot detine in paralel vre-o functie politica sau
adminiatrativa si nu se pot angaja in activitati salariate cu exceptia
cazurilor cand li se acorda dispensa speciala (de exemplu pentru
activitati didactice si de cercetaare ssstiintifica juridica ce nu sunt
incompatibile cu functia de judecator.
Pe
timpul exercitarii mandatului, judecatorii se bucura de imunitate si
anumite privelegii, inclusiv de salarii substantiale. Imunitatea se
mentine si dupa expirarea mandandatului in ceea ce priveste actele
savarsite in calitate oficiala de judecator.
Un
numar impar de judecatori este mentinut la curte pentru a asigura
posibilitatea ca plenul sa poata lua decuzii prin votul majoritatii.
Acest numar immmmpar este asigurat in oerrioadele in care numparul
statelor membre ale Comunitatii este par prin numirea prin rotatie de
catre mari a unuio al doilea judecator. Desi Tratatul CE nu prevede
expres ca fiecare stat membru va numi un judecator, in practica acest
procedeu a devenit o regula*(L. Newille Brown, Tom Kennedy, “The
European Court of Justice” ed.IV, ed. Sweet and Mexwell, Londra 1994).
La inceputul mandatului, jude3catorii depun un juramant cu urmatorul
continut: “Jur ca o sa-mi indeplinesc indatoririle impartial si
constiincios; Jur ca o sa pastrez secretul deliberarilor Curtii”. de
asemeni, ei semneaza un angajament scris referitor la respectarea
obligatiilor ce le revin in timpul si dupa expirarea mandatului (a se
vedea art.4 din Statutul CEJ).
Incetarea
calitatii de judecator al Curtii Europene de Justitie are loc in
urmatoareele situatii : expirareea si nereinnoirea mandatului, demisie,
pensionare sau eliberare din functie in urma hotararii unanime a
judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii pe motivul neideplinirii
conditiilor pentru continuarea activitatii.
Pe
parcursul dezvoltarii procesului integrationist numarul de cazuri
solutionate de Curte a crescut in mod vertiginos (pentru exemplificare
aratam ca in 1970 au fost solutionate 79 de cazuri, in 1975 au fost
solutionate 130, apoi in 1980 – 279 de cazuurio, in 1985 – 433 cazuri,
in 1991 – 345 cazuri. Scaderea inregistrata in ultima perioada se
datoreaza, desigur, inceperii functionarii Curtii de Prima Instanta),
deoarece normele communitare au dobandit o tot mai larga
aplicaabilitate. Fata de aceasta cresterere a numarului de cauze, Curtea
Europeana de Justitie a procedat la solutionarea cazurilor in complete –
asa-numitele camere de justitie – compuse din trrei sau respectiv cinci
membri. La Maastricht s-a introdus dispozitia potrivit careia plenul
Curtii va sollutiona toate actiunile introduse de catre un stat membru
al Comunitatii sau de catree o institutie comunitara, precum precum si
toate actiunile in care un stat sau o asemenea institutie este parte. In
activitatea Curtii Europene se disting doua categorii de plenuri :
“plenul mare” constituit din toti ludecatorii Curtii si “plllllenul mic”
format din 11 judecatori.
Deciziile
Curtii Europene de Justitie sunt semnate de catre toti judecatorii,
indiferent ce opinie au exprimat acestia la deliberare. Astfel, nu va fi
cunoscut faptul ca o decizie a fost adoptata in unanimitate sau cu
majoritate simpla.
Avocatii generali.
Avocatii
generali ai Curtii Europene de Justitie joaca un rol foarte important
in structura si activitatile Curtii in pofida faptului ca ei nu
participa la deliberari si nici la luarea deciziilor privitoooare la
cazuri. Statele mari ale Comunitatii au permanent cate un avocat
general, in timp ce statele mici au cate un avocat general prin rotatie.
Tratatul
de la Roma cu modificarile ulterioare, defineste rolul avocatuluui
general ca fiind unul impartial si independent, fiind obiectivat in
prezentarea unor opinii juridice argumentate referitoare la cazurile
inaintate spre judecata Curtii (Art. 166 al Tratatului e la Roma cu
modificarile ulterioare in “Basic Community Laws”, pag. 127).
Dispozitiile Tratetului CE referitoare la numirea, durata mandatuluii,
incetaareea functiei se aplica mutatis mutandis si in cazul avocatilor
geenerali.
Activitatea avocatilor generali este
condusa de un prim avocat general care este desemnat prin rotatie din
randul avocatilor generali pentru o perioada de un an. Primul avocat
general este cel care desemneaaza care avocat general vaa fi cel care
isi va exprima opinia in fiecare caz.
Avocatii generali vor putea exprima opinii
in cauze in caree partile implicaate sunt conationalii lor, dar nu-si
vor putea exprima parerea in actiuni judecatoresti intentate de catrre
sau impotriva statului al carui nationali sunt.
Opinia avocatului general va cuprinde de
regula o analiza comprehensiva a dispozitiilor de drept comunitar
relevante in cazul respectiv, precum si exprimarea optiunii sale cu
privire la solutia la care trebuie sa ajunga Curtea.
Dupa exprimarea opiniei sale avocatul general se retrage, neparticipand la deliberari, asa cum s-a precizat mai sus.
Opinia expprimata de avocatul general are
doar un caracter consultativ si nisidecum un caracter obligatoriu
pentru Curtea Europeana de Justitie. Utilitatea acestei opinii consta in
faptul ca asigura prezentarea si analiza dispozitiilor de drept
comunitarr aplicabile in cauza.
Presedintele Curtii Europene de Justitie.
Presedintele
Curtii este desemnat de care judecatori prin vot secret, pentru un
mandat de trei ani, care poate fi, la expirarea sa, reinnoit (art.167 al
Tratatului de la Roma cu modificarile ulterioare). Penru a fi ales in
functie, candidatul la presedintie trebuie sa intruneasca majoritatea
simpla a voturilor judecatorilor. Preaedintii camerelor suntr alesi pe
baza aceleiasi proceduri, dar pentru un mandat de un an. Daca la primul
tur de scrutin nu este ales nici un candidiat, atunci ca presedinte al
Curtii vaaa fi desemnat candidatul care la al doilea tur obtine un numar
mai mare de voturi.
Atributiile
presedintelui sunt de a conduce activitatile Curtii – inclusiv sectorul
de administratie -,de a prezida deliberarile Curtii si de a numi
judecatrul raportor (Pe baza raportuluui preliminar intocmit de
judecatorul raportor si dupa audierea avocatului general, Curtea decide
daca cazul va fi solutionat de una dintre camere sau de catre plenul
ei) pentru fiecare caz.De asemenea, persedintele este cel care dispune
suspendarea executarii unei masuri care essste contestatta in fata
Curtii si totodata el dispune masurile de conservare si asiratorii
necesare pe durata solutionarii cazului.
In
deseemnarea presedintelui, un rol mai putin important il are criteriul
nationalitatii, caaandidatii fiind alesi in finctie de meritele lor
profesionale (Primul pesedinte al Curtii a fost italianul Massimo
Pilotti (1952-1958), el fiind urmat de olandezul Andreaas Donner
(19958-1964), dupa care a urmat luxemburghezul Ccharles Hammes
(1964-1967), apoi francezul Robert Lecourt (1967-1976), apoi germanul
Hans Kurt Scher (1976-1980),belgianul Josse Mertens de Wilmars
(1980-1984), dupa care a urmat lordul scotian Meckenzie Stuart
(1984-1988), dupa care a ormat danezul Ole Due. Actualul presedinte al
Cuzrtii este Fgil Cerlos Rodriquez Iglesias care in 1996 a primit titlul
de Doctor “Honoris Causa” al Unjversitatii Babes-Bolyai din Cluj la
propunerea Facultatii de Drept a universitatii clujene).
Nu poate fi incheata
przentarea judecatorilor si a avcatilor generali ai Curtii Europene de
Justitie fara mentiunea ca fiecare dintre acestia este ajutat in
activtatea sa de cate trei juristi care desfasoara activitatea de
secretariat, cercetare si intocmire a proiectelor pentru cele mai
importante documente cerute de procedura.
Curte Europeana de
Justitie, in aactivitatea sa utilizeaza serviciile unor organe auxiliare
: grefa,departamentul de biblioteca, crcetarre si documentare,
dpartmenttul admministrtiv si depatamentul de trraduceri, serviciul de
inteerpretare si oficiul de informare.
Grefa Curtii Europene este
condusa de catre un grefier ales pe o perioada de 6 ani prin vot secret
de catrre judecatori si avocatii generali. La expirarea mandatului,
acesta poate fi reinnoit (Primul grefier , Albert van Houtte, a detinut
aceasta functie timp de 29 de ani). Se impune a fi precizat faptul ca
functia de grafier la Curtea Europeana de Justitie nu se identifica cu
cea similara din cadrukl instantelor nationale, aspect ignorat uneori in
literatura noastra de specialitate. Pentru a ocupa aceastta functie,
candidatii trebuie sa fie juristi de orestigiu cu o vasta experienta. La
inceperea mandatului, grefierul Curtii Europene va depune juramantul.
Grefierul isi desfasoara
activitatea sub directa conducere a Presedintelui Curtii. Activitatea
sa se concretizeaza in principal in asigurarrrrea respectarii
procedurii Curtii Europene de Justitie. In indeplinireea acestor doua
categorii de atributii el este sprijinit de doi grefieri asistenti.
Departamentul de
biblioteca, cercetare si documentare este compus din trrei
subdepartamente si anume: biblioteca, cercetare si documentare
(subdepartament alcatuit din 20 de avocati din toate statele
comunitatii, care efectuaza cercetare solicitata de judecatori si
avocatii generali), si repectiv subdepertamentul de prrelucrare
computeritata a informatiei.
Departamentul de traduceri
cuprinde un nmar de 225 de avocati lingvisti care desfasoara
activitatile de traducere necesare Curtii Europene.
Departamentul de interpretare cuprinde translatori specializati in traducerea dezbaterilor Curtii.
Oficiul de informare este compartimentul care se occuppa cu presa si relatiile cu publicul.
Departamentul
administrativ, care cuprinde subdepartamentul servicii interne,
personal, finante si buget si respectiv prelucrare computerizata a
informatiei reprezinta o alta componenta a infrastructurii Curtii
Europene de Justitie.