.

Niciodata sa nu dai sfat nimanui, pina cind nu l-ai trait tu ! Cel ce da sfat, dar el nu l-a trait, este ca izvorul de apa pictat pe perete “ . Parintele Cleopa .

COMPONENTA CJCE


COMPONENTA CJCE.
Arina Craijdan "Organizatii internationale europene", Chisinau : s.n., 2001.
pag.31. Curtea de Justitie comunitara este formata din 15 judecatori si 9 procurori generali. Ambele grupuri sunt numite pentru un termen de 6 ani in baza deciziei comune a statelor membre.
Mariana Azarov "Introducere in dreptul constitutional si institutional al Uniunii Europene", Chisinau : s.n., 2001
pag. 67 Componenta. CJ e compusa din 15 judecatori ( numar care va putea creste odata cu dobandirea calitatii de membru al UE de catre alte state ) si 8 avocaþi generali. Misiunea lor este de a examina litigiile in absoluta impartialitate si independenta si de a prezenta Curtii concluziile lor. 22942qxt47mtd9c
Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de comun acord pentru o perioada de 6 ani de catre guverenele statelor mambre ( art.223 (167) din Tratatul CE ). CJ cuprinde cate un judecator din fiecare stat membru. Reinnoirea perþiala a judecatorilor are loc la fiecare 3 ani, mandatul lor fiind renuvelabil.
Presedintele CJ este ales din componenþa judecatorilor pentru 3 ani, mandatul sau fiind renuvelabil ( art.223 (167) alin.5 din Tratattul CE ).
Functionare. Procedura in fata CJ este definita de tratate. Insa dispozitiile principale se contin in protocoalele cu privire la statutul CJ, anexate la cele trei tratate, precum si in regulamentul de procedura al Curtii.
CJ se reuneste in sedinta plenara sau in Camere ( 4 Camere, fiecare fiind compusa din 3 judecatori, si 2 Camere, fiecare fiind compusa din 5 judecatori ). CJ este asistata de un grefier, care conduce serviciile aadministrative ale Curtii. Sediul CJ este la Luxemburg. xt942q2247mttd
Prof. univ. dr. Adrian Nastase, dr. Bogdan aurescu, dr,doc. Alexandru Bolintineanu “Dept international contemporan” – editia a doua, revazuta si adaugita, Bucuresti : ALL BECK – 2000.
pag. 111 Curtea de Justitie este organul judiciar al Uniunii Europene, alcatuita, pe baza articolelor 164 si 188 din Tratatul de la Roma, din 15 judecatori asistati de 9 avocati generali, numiti pentru un mandat de 6 ani. Ca autoritate judecatoreeasca suprema a Uniunii Europene, Curtea de Justitie asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar.
Madalina Voican, Ruxanda Budescu, Gheorghe Mocuta “Curti internationale de justitie”, Bucuresti : ALL BECK, 2000.
pag.214. Curtea este compusa din 15 judecatori si 9 avocati generali stabiliti de comun acord de statele membre. Mandatul celor 15 judecatori, precum si al celor 9 avocati generali este pe o durata de 6 ani, mandat ce poate fi reinnoit.
Atat judecatorii, cat si avocatii generali sunt persoanee imdependente de statele ale caror cetateni sunt, fiind juristi de cea mai inalta clasa, a caror valoaresi competenta este recunoscuta in tarile din care provin.
Curtea Europeana de Justitie este autoritateea juridica suprema a Uniunii Europene finctionand in mod permanent din anul 1952.
Dr. Corina Leicu, dr. Ioan Leicu “Institutiile Comunitare”, Bucuresti : Lumina Lex, 1996, p. 79.
Lect. univ. dr. Corina Leicu “Drept Comunitar”, Bucureesti : Lumina Lex, 1998, pag. 92.
Judecatorii CJCE.
Curtea Europeana de Justitie este formata in prezent din 15 judecatori (La inceput, Curtea era formata din 7 judecatori, apoi odata cu intrarea Danemarcei, Irlandei si Marii Britanii numarul lor a crescut la 9, apoi la 11 in 1981 odata cu intrarea Greciei, apoi la 113 in 11986 odata cu intrarea Spaniei si Portugaliei) si 8 avocati generali. Al noualea avocat general va fi numit pana la data de 6 octombrie 2000.
Pentru a putea fi alesi intr-o asemenea functie, candidatii trebuie sa intruneasca acele calitati cerute pentru cele mai inalte functii juridice in statele membre sau sa fie juristi de recunoscuta competenta in tara lor.
De asemenea, ei trebuie sa dispuna si de calitati morale deosebite materielizate in integritate si independenta (Tratatul CEE, art.167).
Se poate observa ca in sus amintitele functii vor putea fi numite si cadre universitare care cumuleaza si functia de avocat pledant. Judeccatorii Curtii Europene nu pot detine in paralel vre-o functie politica sau adminiatrativa si nu se pot angaja in activitati salariate cu exceptia cazurilor cand li se acorda dispensa speciala (de exemplu pentru activitati didactice si de cercetaare ssstiintifica juridica ce nu sunt incompatibile cu functia de judecator.
Pe timpul exercitarii mandatului, judecatorii se bucura de imunitate si anumite privelegii, inclusiv de salarii substantiale. Imunitatea se mentine si dupa expirarea mandandatului in ceea ce priveste actele savarsite in calitate oficiala de judecator.
Un numar impar de judecatori este mentinut la curte pentru a asigura posibilitatea ca plenul sa poata lua decuzii prin votul majoritatii. Acest numar immmmpar este asigurat in oerrioadele in care numparul statelor membre ale Comunitatii este par prin numirea prin rotatie de catre mari a unuio al doilea judecator. Desi Tratatul CE nu prevede expres ca fiecare stat membru va numi un judecator, in practica acest procedeu a devenit o regula*(L. Newille Brown, Tom Kennedy, “The European Court of Justice” ed.IV, ed. Sweet and Mexwell, Londra 1994). La inceputul mandatului, jude3catorii depun un juramant cu urmatorul continut: “Jur ca o sa-mi indeplinesc indatoririle impartial si constiincios; Jur ca o sa pastrez secretul deliberarilor Curtii”. de asemeni, ei semneaza un angajament scris referitor la respectarea obligatiilor ce le revin in timpul si dupa expirarea mandatului (a se vedea art.4 din Statutul CEJ).
Incetarea calitatii de judecator al Curtii Europene de Justitie are loc in urmatoareele situatii : expirareea si nereinnoirea mandatului, demisie, pensionare sau eliberare din functie in urma hotararii unanime a judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii pe motivul neideplinirii conditiilor pentru continuarea activitatii.
Pe parcursul dezvoltarii procesului integrationist numarul de cazuri solutionate de Curte a crescut in mod vertiginos (pentru exemplificare aratam ca in 1970 au fost solutionate 79 de cazuri, in 1975 au fost solutionate 130, apoi in 1980 – 279 de cazuurio, in 1985 – 433 cazuri, in 1991 – 345 cazuri. Scaderea inregistrata in ultima perioada se datoreaza, desigur, inceperii functionarii Curtii de Prima Instanta), deoarece normele communitare au dobandit o tot mai larga aplicaabilitate. Fata de aceasta cresterere a numarului de cauze, Curtea Europeana de Justitie a procedat la solutionarea cazurilor in complete – asa-numitele camere de justitie – compuse din trrei sau respectiv cinci membri. La Maastricht s-a introdus dispozitia potrivit careia plenul Curtii va sollutiona toate actiunile introduse de catre un stat membru al Comunitatii sau de catree o institutie comunitara, precum precum si toate actiunile in care un stat sau o asemenea institutie este parte. In activitatea Curtii Europene se disting doua categorii de plenuri : “plenul mare” constituit din toti ludecatorii Curtii si “plllllenul mic” format din 11 judecatori.
Deciziile Curtii Europene de Justitie sunt semnate de catre toti judecatorii, indiferent ce opinie au exprimat acestia la deliberare. Astfel, nu va fi cunoscut faptul ca o decizie a fost adoptata in unanimitate sau cu majoritate simpla.

Avocatii generali.
Avocatii generali ai Curtii Europene de Justitie joaca un rol foarte important in structura si activitatile Curtii in pofida faptului ca ei nu participa la deliberari si nici la luarea deciziilor privitoooare la cazuri. Statele mari ale Comunitatii au permanent cate un avocat general, in timp ce statele mici au cate un avocat general prin rotatie.
Tratatul de la Roma cu modificarile ulterioare, defineste rolul avocatuluui general ca fiind unul impartial si independent, fiind obiectivat in prezentarea unor opinii juridice argumentate referitoare la cazurile inaintate spre judecata Curtii (Art. 166 al Tratatului e la Roma cu modificarile ulterioare in “Basic Community Laws”, pag. 127). Dispozitiile Tratetului CE referitoare la numirea, durata mandatuluii, incetaareea functiei se aplica mutatis mutandis si in cazul avocatilor geenerali.
Activitatea avocatilor generali este condusa de un prim avocat general care este desemnat prin rotatie din randul avocatilor generali pentru o perioada de un an. Primul avocat general este cel care desemneaaza care avocat general vaa fi cel care isi va exprima opinia in fiecare caz.
Avocatii generali vor putea exprima opinii in cauze in caree partile implicaate sunt conationalii lor, dar nu-si vor putea exprima parerea in actiuni judecatoresti intentate de catrre sau impotriva statului al carui nationali sunt.
Opinia avocatului general va cuprinde de regula o analiza comprehensiva a dispozitiilor de drept comunitar relevante in cazul respectiv, precum si exprimarea optiunii sale cu privire la solutia la care trebuie sa ajunga Curtea.
Dupa exprimarea opiniei sale avocatul general se retrage, neparticipand la deliberari, asa cum s-a precizat mai sus.
Opinia expprimata de avocatul general are doar un caracter consultativ si nisidecum un caracter obligatoriu pentru Curtea Europeana de Justitie. Utilitatea acestei opinii consta in faptul ca asigura prezentarea si analiza dispozitiilor de drept comunitarr aplicabile in cauza.
Presedintele Curtii Europene de Justitie.
Presedintele Curtii este desemnat de care judecatori prin vot secret, pentru un mandat de trei ani, care poate fi, la expirarea sa, reinnoit (art.167 al Tratatului de la Roma cu modificarile ulterioare). Penru a fi ales in functie, candidatul la presedintie trebuie sa intruneasca majoritatea simpla a voturilor judecatorilor. Preaedintii camerelor suntr alesi pe baza aceleiasi proceduri, dar pentru un mandat de un an. Daca la primul tur de scrutin nu este ales nici un candidiat, atunci ca presedinte al Curtii vaaa fi desemnat candidatul care la al doilea tur obtine un numar mai mare de voturi.
Atributiile presedintelui sunt de a conduce activitatile Curtii – inclusiv sectorul de administratie -,de a prezida deliberarile Curtii si de a numi judecatrul raportor (Pe baza raportuluui preliminar intocmit de judecatorul raportor si dupa audierea avocatului general, Curtea decide daca cazul va fi solutionat de una dintre camere sau de catre plenul ei) pentru fiecare caz.De asemenea, persedintele este cel care dispune suspendarea executarii unei masuri care essste contestatta in fata Curtii si totodata el dispune masurile de conservare si asiratorii necesare pe durata solutionarii cazului.
In deseemnarea presedintelui, un rol mai putin important il are criteriul nationalitatii, caaandidatii fiind alesi in finctie de meritele lor profesionale (Primul pesedinte al Curtii a fost italianul Massimo Pilotti (1952-1958), el fiind urmat de olandezul Andreaas Donner (19958-1964), dupa care a urmat luxemburghezul Ccharles Hammes (1964-1967), apoi francezul Robert Lecourt (1967-1976), apoi germanul Hans Kurt Scher (1976-1980),belgianul Josse Mertens de Wilmars (1980-1984), dupa care a urmat lordul scotian Meckenzie Stuart (1984-1988), dupa care a ormat danezul Ole Due. Actualul presedinte al Cuzrtii este Fgil Cerlos Rodriquez Iglesias care in 1996 a primit titlul de Doctor “Honoris Causa” al Unjversitatii Babes-Bolyai din Cluj la propunerea Facultatii de Drept a universitatii clujene).
Nu poate fi incheata przentarea judecatorilor si a avcatilor generali ai Curtii Europene de Justitie fara mentiunea ca fiecare dintre acestia este ajutat in activtatea sa de cate trei juristi care desfasoara activitatea de secretariat, cercetare si intocmire a proiectelor pentru cele mai importante documente cerute de procedura.
Curte Europeana de Justitie, in aactivitatea sa utilizeaza serviciile unor organe auxiliare : grefa,departamentul de biblioteca, crcetarre si documentare, dpartmenttul admministrtiv si depatamentul de trraduceri, serviciul de inteerpretare si oficiul de informare.
Grefa Curtii Europene este condusa de catre un grefier ales pe o perioada de 6 ani prin vot secret de catrre judecatori si avocatii generali. La expirarea mandatului, acesta poate fi reinnoit (Primul grefier , Albert van Houtte, a detinut aceasta functie timp de 29 de ani). Se impune a fi precizat faptul ca functia de grafier la Curtea Europeana de Justitie nu se identifica cu cea similara din cadrukl instantelor nationale, aspect ignorat uneori in literatura noastra de specialitate. Pentru a ocupa aceastta functie, candidatii trebuie sa fie juristi de orestigiu cu o vasta experienta. La inceperea mandatului, grefierul Curtii Europene va depune juramantul.
Grefierul isi desfasoara activitatea sub directa conducere a Presedintelui Curtii. Activitatea sa se concretizeaza in principal in asigurarrrrea respectarii procedurii Curtii Europene de Justitie. In indeplinireea acestor doua categorii de atributii el este sprijinit de doi grefieri asistenti.
Departamentul de biblioteca, cercetare si documentare este compus din trrei subdepartamente si anume: biblioteca, cercetare si documentare (subdepartament alcatuit din 20 de avocati din toate statele comunitatii, care efectuaza cercetare solicitata de judecatori si avocatii generali), si repectiv subdepertamentul de prrelucrare computeritata a informatiei.
Departamentul de traduceri cuprinde un nmar de 225 de avocati lingvisti care desfasoara activitatile de traducere necesare Curtii Europene.
Departamentul de interpretare cuprinde translatori specializati in traducerea dezbaterilor Curtii.
Oficiul de informare este compartimentul care se occuppa cu presa si relatiile cu publicul.
Departamentul administrativ, care cuprinde subdepartamentul servicii interne, personal, finante si buget si respectiv prelucrare computerizata a informatiei reprezinta o alta componenta a infrastructurii Curtii Europene de Justitie.