Metabolismul celular
produce CO2 si anumite substante finale provenite
in special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si
el realiza cantitǎti excesive de anumiti electroliti (apa,
NaCl, diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminati.
Plamanii elimina
CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile
inutilizabile sau in exces sunt eliminate impreuna cu o anumita
cantitate de apa, in cea mai mare parte prin rinichi si accesorii
prin sudoare si materii fecale.
Prin eliminarea substantelor
nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care mentine
constant volumul, concentratia electroliticǎ si reactia
chimica a lichidelor organismului.
Rinichiul mai
are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la
reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza
eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea
echilibrului acido-bazic. 55833jcm22vdq5m
APARATUL SECRETOR
se compune din:
-
rinichi, orgene de excretie,
-
cai urinare:
-
calice-mici
-
calice-mari
-
pelvis renal
-
uretre
-
vezica urinara
-
uretra.
I.1.a RINICHI
Sunt organe pereche
situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei vertebrale
lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame,
are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala
convexa si mediala concava).
In zona marginii
concave se gasesc hilul si pediculul renal in care se vad vasele
renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.
Selectionand rinichiul
in lungul liniei mediane, din partea convexa spre cea concava
se observa:
-
papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;
-
parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.
Zona corticala
este formata in principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele
de sange care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide
renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza
mai multi nefroni.
Piramidele sunt
orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul renal,
deschizandu-se in papilele renale, acestea se deschid in calicele
mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi pelvisul
renal (bazinet) continuat cu ureterul.
O piramida Malpighi
cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob cortical.
NEFRONUL
Este unitatea morfofunctionala
renala; indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat
formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o capsula si un
tub unifer lung.
Capsula Bowman,
extremitatea pronimala, inchisa dilaterala a nefronului, are
forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce continua
lumenul tubului. In adancitura capsulara se afla un ghem de
4-12 bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea
arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula,
in arteriola aferenta. Capsula impreuna cu glomerulul alcatuiesc
capsulul renal Malpighi.
Segmentul pronimal
al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune contorta,
tubul contort proximal (care se afla in cortica renala) si este
format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen,
prezinta o “margine in perii”, formata din microvili,
care maresc mult suprafata membranei.
Segmentul intermediar
(ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent
si ascendent) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul
turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii in zona
corticala externa are ansa Heule scurta, in timp ce nefronii
cu glomeruli in zona externa a corticolei (juntamedulari) are
ansa lunga, care coboara profund in medulara.
Segmentul distal
este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge
in corticala in vecinatatea glomerulului propiu, in imediat
contact cu arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular,
la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente,
prezintǎ modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular
care secretǎ reninǎ. Urmeaza o portiune contortǎ
situata in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se
unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor
Malpighi.
VASCULARIZATIA
RENALA
Este extrem de
bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera
renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi
se imparte in ramuri interlobare (intre piramide), din care
se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei
piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa
ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza din nou in jurul
tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare,
apoi in venele arcuate.
Venele, avand un
traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza
in vena renala care se deschide in vena cava inferioara.
INTERVATIA RENALA
Provine din plexul
situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice,
dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag.
Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor
musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.