De ce ne preocupă pe noi astăzi atât de mult
subiectul democraţie? Deoarece, din 1945 am văzut că atât în Europa, cât şi în
ţări din alte părţi ale lumii, forma liberală şi occidentală a democraţiei a
cunoscut o răspândire nemaivăzută, luând locul sistemelor autoritare. În anul
1945, eşecul dictaturii naziste şi fasciste a arătat că criza democraţiei
liberale fusese depăşită, după ce în perioada 1922 - 1939 ea suferise o
înfrângere după alta.
Nenumărate dictaturi care existau în Spania,
Portugalia, Grecia, Chile, Argentina, Uruguay, s-au transformat
pe parcursul ultimilor decenii în democraţii. Victoria democraţiei a părut să
devină universală atunci când, începând cu 1989, au început să cadă şi
sistemele socialiste din Europa Centrală şi de Est. Tocmai acest ultim exemplu
face ca preocuparea noastră critică cu democraţia să fie cu atât mai necesară,
pentru că aceste state se înţelegeau a fi "democraţii populare" sau
"socialiste". După ce aceste ţări s-au eliberat de principiile
marxism-leninismului, fiind înlocuite de fundamentele ideologice ale
pluralismului, şi de economia centralizată, acesteia luându-i locul economia de
piaţă, strânsa relaţie dintre democraţie, libertate individuală şi securitate
socială a devenit cu atât mai relevantă.
Se poate observa că mulţi oameni nu reuşesc să accepte
cu adevărat realitatea acestei schimbări politico-sociale şi să accepte noua
formă de democraţie. Astfel rezultând - în acest moment în care triumful
democraţiei pare absolut - noi pericole pe care trebuie neapărat să le evaluăm
la adevărata lor dimensiune. Pentru aceasta trebuie să cunoaştem cum a apărut
democraţia şi cum s-a transformat ea în decursul istoriei.
