Specificul managementului in serviciile
publice a impus si o clasificare a deciziilor din acest domeniu, in
funcţie de mai multe criterii: a) După situaţia concreta la care se
refera:
• decizii normative, cu caracter general care se regăsesc in diferite
acte normative specifice acestui domeniu, fiind rezultatul efortului
comun al mai multor funcţionari publici; • decizii individuale, date in
situaţii curente de către funcţionarii publici cu competente
decizionale. b) După nivelul ierarhic la care se dau:
• decizii la nivel superior, date de preşedinte, parlament si guvern; • decizii la nivel mediu, date de instituţiile administraţiei publice la nivel mediu (corpul funcţionarilor publici); • decizii la nivel inferior, date de instituţiile si autorităţile locale. c) După orizontul de timp la care se refera: • decizii pe termen nelimitat, ce sunt fundamentate la nivel parlamentar si guvernamental sub forma de decrete, legi, ordonanţe ele urgenta etc. • decizii pe termen lung, fundamentate la nivel naţional si local; • decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel guvernamental si local; • decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care se refera la orizonturi scurte de timp. d) După frecventa adoptării pot fi: • decizii periodice, adoptate de către organele administraţiei de stat la intervale regulate de timp; • decizii aleatorii, adoptate la intervale neregulate de timp, greu adaptabile la nivelul administraţiei centrale de stat; • decizii unice, cu caracter excepţional, nerepetabile intr-un viitor apropiat si care se fundamentează la nivel central si local. e) După sfera de acţiune a decidentului pot fi: • decizii integrale (neavizate), adoptate la iniţiativa decidentului fără acordul sau avizul conducerii de la nivelul ierarhic superior, respectiv al administraţiei centrale; • decizii avizate, a căror aprobare si adoptare sunt condiţionate de acordul conducerii de la nivelul ierarhic superior. f) După numărul persoanelor care le fundamentează pot fi: • decizii de grup, fundamentate la nivel central sau local de către un grup de persoane din birouri, comisii sau consilii, ministere, guvern si parlament; • decizii individuale, fundamentate in special la. nivel local si elaborate de un funcţionar public in scopul rezolvării problemelor curente ale unui compartiment sau al întregii instituţii publice. g) După conţinutul si modificările pe care le aduc din punct de vedere juridic pot fi: • decizii generale, care se refera la diferitele reglementari ale unei situaţii generale pentru crearea unui cadru juridic corespunzător managementului din instituţiile publice;
• decizii la nivel superior, date de preşedinte, parlament si guvern; • decizii la nivel mediu, date de instituţiile administraţiei publice la nivel mediu (corpul funcţionarilor publici); • decizii la nivel inferior, date de instituţiile si autorităţile locale. c) După orizontul de timp la care se refera: • decizii pe termen nelimitat, ce sunt fundamentate la nivel parlamentar si guvernamental sub forma de decrete, legi, ordonanţe ele urgenta etc. • decizii pe termen lung, fundamentate la nivel naţional si local; • decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel guvernamental si local; • decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care se refera la orizonturi scurte de timp. d) După frecventa adoptării pot fi: • decizii periodice, adoptate de către organele administraţiei de stat la intervale regulate de timp; • decizii aleatorii, adoptate la intervale neregulate de timp, greu adaptabile la nivelul administraţiei centrale de stat; • decizii unice, cu caracter excepţional, nerepetabile intr-un viitor apropiat si care se fundamentează la nivel central si local. e) După sfera de acţiune a decidentului pot fi: • decizii integrale (neavizate), adoptate la iniţiativa decidentului fără acordul sau avizul conducerii de la nivelul ierarhic superior, respectiv al administraţiei centrale; • decizii avizate, a căror aprobare si adoptare sunt condiţionate de acordul conducerii de la nivelul ierarhic superior. f) După numărul persoanelor care le fundamentează pot fi: • decizii de grup, fundamentate la nivel central sau local de către un grup de persoane din birouri, comisii sau consilii, ministere, guvern si parlament; • decizii individuale, fundamentate in special la. nivel local si elaborate de un funcţionar public in scopul rezolvării problemelor curente ale unui compartiment sau al întregii instituţii publice. g) După conţinutul si modificările pe care le aduc din punct de vedere juridic pot fi: • decizii generale, care se refera la diferitele reglementari ale unei situaţii generale pentru crearea unui cadru juridic corespunzător managementului din instituţiile publice;
